Mai multe credite acordate pentru locuințe în 2023. Sfa...
După un an 2022 tumultuos din perspectiva creditării, românii au încep...
Vezi detalii
Reguli stricte împotriva dobânzilor excesive. O nouă lege îi protejează de abuzuri pe românii cu împrumuturi la IFN
Românii care apelează la instituții financiare nebancare (IFN) pentru a obține împrumuturi vor fi protejați pe viitor de eventuale abuzuri grație unei noi legi.
Legea stabilește reguli stricte împotriva dobânzilor excesive și a fost promulgată deja de președintele Klaus Iohannis. Prevederile sale se aplică atât în cazul creditelor ipotecare, cât și în cazul creditelor de consum acordate de IFN-uri.
Dacă până acum nu existau limite cu privire la dobânda pe care o putea solicita un IFN pentru un împrumut acordat, acum au fost introduse plafoane clare. Astfel, pentru creditele ipotecare pentru investiții imobiliare dobânda anuală efectivă (DAE) nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Națională a României (BNR).
Dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR, cunoscută și ca dobânda Lombard, este în momentul de față de 7,5% pe an, deci DAE nu poate fi mai mare de 15,5%.
În cazul creditelor de consum DAE nu poate depăși cu mai mult de 27 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. Astfel, DAE poate să atingă cel mult 34,5%.
Pentru creditele de consum legea menționează o serie de excepții. Dacă acestea au o valoare de cel mult 5.000 de lei, atunci costul total al creditării nu poate să depășească 1% pe zi, iar valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate să depășească dublul valorii totale a creditului. Practic, dacă iei un credit de consum de 5.000 de lei, IFN-ul nu poate să îți ceară să dai înapoi mai mult de 10.000 de lei.
Dacă valoarea creditului de consum este cuprinsă în intervalul 5.001-10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi, iar în cazul în care suma împrumutată este de 10.001-25.000 de lei, atunci costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi. Și de această dată valoarea totală pe care ajunge să o plătească cel care ia împrumutul nu poate să fie mai mare ca dublul valorii creditului.
În cazul în care costul total al creditării sau valoarea totală plătibilă depășesc plafoanele menționate mai sus, atunci acestea vor fi reduse, la cererea consumatorului, pe cale amiabilă sau judecătorească.
Totodată, firmele de recuperare de creanțe nu pot percepe debitorilor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței de la momentul încheierii contractului de cesiune.
Legea este aplicabilă și contractelor aflate în derulare, respectiv contractelor active la data intrării sale în vigoare, aflate în maturitate și pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile.
Dispozițiile noii legi intră în vigoare în 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
O inițiativă testată în străinătate cu rezultate pozitive
Impunerea unor reglementări pentru condițiile în care sunt acordate astfel de împrumuturi nu este o inițiativă nouă, dar este una benefică pentru că va viza un control strict al portofoliilor de credite neperformante, un indicator al sănătății sectorului.
"Inițiativa este nouă pentru piața românească, dar testată deja în alte piețe, cu rezultate pozitive. Obiectivul său este acela de a crește sustenabilitatea capacității de rambursare a populației și de a reduce numărul situațiilor de default (n.r. creditelor neperformante)", a explicat Doru Iliescu, General Manager Imobiliare.ro Finance - brokerul de credite din cadrul grupului Imobiliare.ro.
"În principiu, un creditor nu ar trebui să își dorească să fie în situația de a executa silit o creanță, dar în practică există unele business-uri care prosperă din păcate de pe urma unor astfel de proceduri. Este adevărat că pe segmentul de piață controlat de IFN-uri costul riscului este mai mare decât în cazul băncilor, dar costul operațional este semnificativ mai mic și atunci ar trebui să se urmărească un echilibru", a mai adăugat reprezentantul rețelei care le oferă românilor aflați în căutarea creditului potrivit acces la ofertele venite din partea a peste 25 de bănci și instituții financiare.
Mai mult, un astfel de act normativ oferă protecție consumatorilor care, de cele mai multe ori, nu îndeplinesc condițiile solicitate de bănci pentru a obține un împrumut sau apelează la IFN-uri pentru finanțare rapidă în momentul în care se află în situații vulnerabile.
"Nimeni nu ar accepta să se finanțeze cu costuri triple, doar pentru că, să spunem, creditorul promite un proces mai facil. Este vorba, de fapt, despre apetitul IFN-ului pentru un risc mai mare. Mă gândesc aici la persoanele cu un istoric de creditare negativ, care mai au de demonstrat schimbarea comportamentului înainte de a mai putea aplica la bancă pentru un împrumut", a conchis Doru Iliescu.
