Vrei să scapi de grija facturilor la utilităţi? Cât te costă să-ţi transformi casa într-una „verde”

O locuinţă dotată cu sisteme independente de procurare a apei şi de producere a energiei electrice şi termice necesare generează o economie de 2.800 de lei pe an.

La modul teoretic cel puţin, toată lumea şi-ar dori să protejeze mediul înconjurător. Majoritatea proprietarilor sau potenţialilor cumpărători de locuinţe trăiesc însă cu impresia că o unitate locativă alimentată cu energie „verde” ar fi cu mult mai scumpă decât una obişnuită – fapt pentru care cel mai adesea nici măcar nu explorează o astfel de posibilitate. Această discrepanţă majoră la capitolul preţ nu este însă neapărat valabilă. Impact Developer & Contractor şi Destiny Wheel (companie de consultanţă specializată în amenajări, intermedieri şi construcţii imobiliare) a lansat astăzi un prototip de locuinţă „activă” pe piaţa locală: o casă model, cu o suprafaţă de 36 de metri pătraţi, dotată cu sisteme proprii de procurare a apei, canalizare şi producere a energiei electrice şi termice. Acest concept este potrivit acelora care doresc să îşi construiască locuinţe în zone în care, din diverse motive, nu există acces la utilităţile publice sau pentru cei care vor să scape de stresul plăţii facturilor lunare la utilităţi. Prin adoptarea acestui model, o casă ar putea fi amplasată „în câmp”, la orice distanţă de oraş, şi ar dispune de apă, energie electrică şi termică din surse proprii.

Cheltuieli comparabile cu cele de conectare la utilităţile clasice
Potrivit calculelor celor două companii, costurile pentru instalarea unui astfel de sistem integrat s-ar ridica la aproximativ 18.400 de euro, pentru o locuinţă cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi. Acest preţ include: alimentarea cu apă potabilă, printr-un puţ forat la o adâncime de 60 de metri; realizarea unui sistem propriu de canalizare conectat la o mini-staţie de epurare; instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice; o centrală termică ce foloseşte drept combustibil peleţii. Dacă un client ar apela la programul Casa Verde şi ar reuşi să obţină o subvenţie pentru fiecare dintre sistemele alternative utilizate în cadrul acestui sistem, acesta ar putea beneficia de o reducere maximă de circa 2.500 de euro, ceea ce ar reduce costul investiţiei necesare într-un astfel de sistem de „casă inteligentă” la circa 16.000 de euro. Spre comparaţie, costul total de racordare a unei locuinţe similare la utilităţile publice stradale – disponibile la o distanţă de 500 de metri – ar fi de circa 16.500 de euro.

Deşi valoarea investiţiei este comparabilă în cele două cazuri, aplicarea conceptului de „locuinţă activă” generează importante avantaje financiare pentru clientul final. Astfel, pentru aceeaşi casă cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi, ar putea fi realizată o economie anuală de 2.800 de lei prin excluderea facturilor la utilităţi din bugetul consumatorului.

Teren cu până la 50% mai ieftin
Acest concept de casă „verde” poate fi avantajos financiar şi dintr-un alt punct de vedere: cel al costurilor pentru achiziţia terenului. Prin faptul că o locuinţă dotată cu un astfel de sistem ar fi complet independentă de furnizorii de utilităţi, aceasta ar putea fi localizată într-o zonă din afara oraşului, unde terenurile sunt mai ieftine, dat fiind faptul că nu au acces la utilităţi. Un astfel de teren ar putea costa cu până la 50% mai puţin faţă de unul care ar avea acces la reţelele de apă, electricitate, gaze şi canal.

Spre exemplu, un lot fără acces la utilităţi ar putea fi achiziţionat, în medie, cu circa 392 euro pe metru pătrat în Capitală, faţă de un preţ de 750 de euro pe metru pătrat pentru o proprietate cu beneficiază de acest avantaj. În sectorul 6, diferenţa de preţ dintre cele două tipuri de terenuri ar fi de 97 de euro pe metru pătrat, ceea ce ar aduce o economie de de 29.000 de euro la un lot de 300 de metri pătraţi. În inelul întâi al Bucureştiului (localităţi situate la o distanţă de maximum 15 km faţă de limita Capitalei), diferenţa de preţ se ridică la circa 35 de euro pe metru pătrat, ceea ce ar genera o economie de 10.500 de euro la o parcelă de 300 de metri pătraţi.