Proiectele rezidențiale anunțate (și chiar demarate) în ultima perioadă fac o concurență serioasă blocurilor construite înainte de Revoluție.
Târgul Imobiliar Național (tIMOn), București. Un eveniment util, pe care îl poți trece cu încredere în agendă, între 16 și 19 aprilie, chiar în calitate de simplu proprietar (și, deci, potențial vânzător) de apartament vechi. O plimbare printre standurile din Piața Constituției și câteva discuții cu expozanții te pot ajuta să-ți formezi o imagine de ansamblu asupra schimbărilor ce au loc în prezent pe piața rezidențială a Capitalei – dar nu numai.
Citește și:
Din cenușa crizei se ridică viitoarele case ale românilor: ce “rețetă” urmează cei care le construiesc?
În cele de mai jos găsești trei tendințe majore identificate de Imobiliare.ro:
1. Se intensifică apetitul pentru construcția de locuințe
Potrivit organizatorilor, ediția de primăvară a tIMOn reunește circa 250 de ansambluri rezidențiale, ce cumulează peste 15.000 de unități locative disponibile spre vânzare. „Aceasta este cea mai mare ofertă de locuinţe reunită în cadrul unei expoziţii de profil din ultimii cinci ani”, este de părere Vlad Vlăsceanu, directorul general al tIMOn. Peste așteptări este și numărul proiectelor lansate oficial în cadrul târgului: șaptesprezece noi ansambluri rezidențiale, cu un total de aproximativ 2.000 de locuinţe (apartamente şi vile) și investiții alocate de peste 100 de milioane de euro.
2. „Zonele bune” revin în lumina reflectoarelor
Spe deosebire de anii de criză, când majoritatea dezvoltatorilor rămași activi în piață s-au orientat spre zonele periferice ale orașului (mai accesibile datorită prețurilor terenurilor), astăzi tot mai mulți investitori manifestă mai degrabă o tendință centripetă. „Din zona centrală (Unirii – Dristor – Mall Vitan – Nerva Traian – Alba Iulia) sunt peste 15 proiecte rezidenţiale, iar dacă extindem spre Cotroceni, Herăstrău, Aviaţiei, Tineretului, Parcul Carol, Vitan – Mihai Bravu, 1 Mai, Titan – zone rezidenţiale consacrate, mai întâlnim alte 20-30 proiecte, deci putem spune că cel puţin 50 proiecte sunt amplasate în zone centrale şi ultracentrale. Este primul târg din ultimii cinci ani în care zona de sud nu mai domină piaţa imobiliară”, completează Vlăsceanu.
3. Locuință nouă, la preț de bloc vechi!
Interesant este că, deși mai bine amplasate, noile unități locative nu propun prețuri prohibitive cumpărătorilor. La o medie de 50.000 de euro pe unitate, aproximativ 70% din oferta nouă prezentată în cadrul târgului se pliază pe cerințele programului Prima Casă, estimează Vlăsceanu. În opinia sa, aceasta este, de altfel, o reprezentare în oglindă a pieței apartamentelor vechi din Capitală – fapt ce nu face decât să ilustreze în mod limpede concurența dintre cele două segmente ale pieței.
„Investitorii rezidenţiali au început să reapară pe piaţa bucureşteană. Unii au reluat proiecte începute în criză, dar stopate în aşteptarea unor vremuri mai bune, alţii văd acum un moment bun pentru astfel de investiţii şi încep proiecte noi. Cel mai important este faptul că preţurile cu care aceşti dezvoltatori vin pe piaţă sunt aproape identice cu apartamentele vechi din zonele respective.”
Vlad Vlăsceanu, director tIMOn
Citește și:
Secretul blocurilor comuniste
Alinierea noilor proiecte la standardele de preț create de programul guvernamental este perfect ilustrată de îngustarea vizibilă a ecartului dintre prețurile minime și maxime solicitate în cadrul târgului. Pe segmentul apartamentelor, cea mai accesibilă ofertă din cadrul tIMOn este o garsonieră în Fundeni, cu un preţ de 17.600 de euro (+TVA); la polul opus, cea mai scumpă unitate locativă din această categorie ajunge la 155.000 euro. La capitolul vile, prețurile pornesc de la 59.000 de euro (+TVA) pentru o casă în Corbeanca (pentru care se oferă drept bonus un lot suplimentar de 500 metri pătraţi de teren) și ajung până la 175.000 euro.
daniel
Aici se compara mere cu pere!