Schimbare de tendințe! Ce fel de case vor românii, după ce au trecut printr-un boom și o criză

Comportamentul cumpărătorilor de locuințe se află într-o adevărată perioadă de tranziție, pornind de la o schimbare profundă a valorilor personale.

După declanșarea crizei economice și lansarea programului Prima Casă, în iunie 2009, apartamentele vechi au fost, pentru multă vreme, preferatele potențialilor cumpărători de pe piața rezidențială, atât datorită prețurilor mai accesibile, cât și amplasamentului mai favorabil comparativ cu oferta (nu foarte numeroasă pe atunci) de locuințe noi. Ultimii ani au adus însă o revigorare vizibilă a construcțiilor de profil – cel puțin în marile orașe și mai ales în Capitală –, noua generație de ansambluri de locuințe fiind mult mai bine adaptată la cerințele și nevoile clienților față de cele începute în așa-numita „perioadă de boom”.

Așa se face că, astăzi, unitățile locative dezvoltate în ultimii ani pun o concurență serioasă apartamentelor din blocurile vechi. „Un aspect interesant al pieței este orientarea cererii potențiale spre apartamentele construite recent, în detrimentul celor vechi”, se arată într-un raport de piață realizat recent de compania de evaluare Darian. Interesant este că această tendință este pe deplin susținută de evoluția prețurilor la cele două tipuri de locuințe. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, în prima jumătate din 2015 diferența dintre un apartament nou și unul vechi s-a redus considerabil în Capitală, în condițiile în care cel dintâi segment a consemnat o depreciere de 7,2% (de la 1.145 la 1.063 de euro pe metru pătrat), iar cel de-al doilea a înregistrat un avans de 2,1% (de la 1.011 la 1.032 de euro pe metru pătrat).

Citește și: Prețurile, la control! Retrospectiva primului semestru din 2015

Casa, dincolo de statutul social
Schimbarea preferințelor în ceea ce privește achiziția de locuințe nu este legată doar de preț și vizează mai mult decât anul construcției. Potrivit unui studiu realizat de Unlock Research, la cererea companiei lituaniene Hanner (dezvoltatoarea ansamblului rezidențial The Park din București), comportamentul consumatorilor de pe segmentul rezidențial se află într-o adevărată perioadă de tranziție, pornind de la o schimbare profundă a valorilor personale. Astfel, românii încep să renunțe la tendința de a-și considera casa o marcă a statutului social și de a achiziționa astfel imobile scumpe. Anterior, aceștia căutau unități locative mai mari, localizate în centru sau în alte zone bine cotate, fiind dispuși să plătească, adesea, sume prea mari pentru posibilitățile lor financiare.

Familie versus muncă
Acum însă, după ce au trecut printr-un boom și apoi printr-o criză imobiliară, cei aflați în căutarea unei locuințe sunt mai atenți la modul în care cheltuie banii și caută să investească mai mult în lucrurile care îi fac fericiți: familie, pasiuni, călătorii, etc. „Oamenii încep să înțeleagă că achizițiile nu se plătesc numai cu bani, ci și cu timpul pe care îl dedică muncii, cu timpul pe care nu îl petrec în familie sau alături de prieteni. În interviuri au pus un mare accent pe acest aspect, nevoia de a seta corect prioritățile, nevoia de a pune familia sau propria persoană pe primul plan înaintea orelor suplimentare de la birou, fie că sunt antreprenori sau angajați”, explică Oana Cândescu, Qualitative Research Manager în cadrul Unlock Research.

În mod evident, această schimbare influențează și modul în care românii aleg să își cheltuie banii când vine vorba de achiziția unei locuințe. Astfel, clienții sunt astăzi mai atrași de imobile aflate în apropierea unor zone verzi unde pot desfășura activități în aer liber și duce un stil de viață sănătos și echilibrat, spun reprezentanții Hanner.

„Conform studiului, schimbarea de atitudine nu este generată exclusiv de presiunea bugetelor. Nu este o alegere strict rațională, ci este o schimbare a valorilor. Casa nu mai este percepută ca o investiție pe viață, ci ca o investiție care trebuie recuperată în cazul unei eventuale mutări, ca pe un cămin temporar, de tranziție, sau ca pe o investiție pe termen lung, pentru închiriere, de pildă. Acest fenomen duce la un interes crescut pentru active bine poziționate la nivel de piață: imobile cu un bun amplasament, spațiu compartimentat eficient, priveliște, spații verzi, finisaje de calitate. Rezultatele au confirmat practic strategia de dezvoltare pentru România, în care punem accentul pe apartamente cu suprafețe medii, dar cu o calitate foarte ridicată a execuției și amplasate lângă spații verzi, școli și mijloace de transport în comun.”

Silviu Grigorescu, director general Hanner România

O piață (încă) în curs de educare
Un alt aspect important ce influențează deciziile de achiziție pe piața rezidențială ține de calitatea construcției. „Respondenții declară că este foarte importantă, dar nu știu, însă, cum să o definească, nu știu să evalueze ce este calitativ și ce nu. Ne confruntăm, încă, cu o lipsă de educare a pieței în ceea ce privește calitatea construcțiilor. Ceea ce ne bucură este faptul că o parte dintre clienți încearcă să vină la vizionare cu un inginer, un arhitect sau un profesionist din construcții, pentru a obține o părere avizată”, explică Silviu Grigorescu, director general al Hanner România.