Faţă de primul eveniment de profil organizat în România, pe acest segment au apărut alternative viabile şi pentru clasa medie.
Vlad Vlăsceanu, directorul Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn), se pregăteşte zilele acestea pentru cea de-a nouăsprezecea ediţie a acestui eveniment. Activează în „industria” târgurilor imobiliare de şapte ani, din perioada de dinainte de boom. Îşi aminteşte de primul eveniment de profil din România – un târg privat de vile, organizat în 2004, ca o replică la o expoziţie pentru locuinţele ANL. Spune că, la momentul respectiv, vilele erau practic singurul tip de locuinţe noi disponibile la vânzare, iar acestea erau destinate unei pături sociale cu venituri foarte ridicate. Dezvoltatorii, în cea mai mare parte privaţi, erau foarte puţini.
Până la prima ediţie a tIMOn, ce a avut loc în martie 2007, Vlăsceanu a mai organizat şapte târguri de profil. În perioada 2006-2008 a avut loc expansiunea ansamblurilor de apartamente noi. Spune că principala diferenţă faţă de ceea ce se întâmplă acum pe această piaţă constă în faptul că, în urmă cu patru ani, 90% dintre locuinţele prezentate la un târg erau off-plan (în stadiu de proiect), iar restul erau finalizate. Acum însă, procentele s-au inversat.
De la vile scumpe, la apartamente de „Prima Casă”
Şi profilul cumpărătorului – şi, implicit, al vizitatorului de târg – s-a modificat substanţial în ultimii ani. Astfel, dacă în perioada de boom cele mai multe achiziţii vizau locuinţe scumpe şi erau făcute în scop investiţional – de jucători străini sau autohtoni, instituţionali sau privaţi -, acum majoritatea tranzacţiilor au ca obiect locuinţe încadrabile în programul Prima Casă sau puţin peste şi sunt încheiate de către end-useri, dat fiind că majoritatea investitorilor au ieşit din „jocul” imobiliar. În esenţă, consumatorul final nu şi-a schimbat foarte mult comportamentul: acesta este orientat spre locuinţe deja finalizate, fiind mult mai informat cu privire la o potenţială achiziţie.
O altă schimbare ce a avut loc în acest răstimp ţine de faptul că pe piaţă au apărut alternative viabile şi pentru clasa medie. Astfel, de la vilele scumpe accesibile doar celor cu venituri foarte mari, sunt disponibile acum şi unităţi locative pentru cei cu venituri medii sau chiar mai mici. Aceasta este o tendinţă pe care dezvoltatorii vor trebui să o sedimenteze în perioada următoare, în contextul în care, potrivit lui Vlăsceanu, circa 70% dintre vizitatorii de târg caută acum locuinţe încadrabile în Prima Casă sau care să coste până la 80.000 de euro.
Primele majorări de preţuri, din toamnă?
Organizatorul tIMOn crede că, în momentul de faţă, stocul de unităţi locative noi vandabile este extrem de limitat. Astfel, chiar dacă, la nivel de Bucureşti, există mii de locuinţe noi finalizate, acestea au suprafeţe şi preţuri totale prea mari pentru românul de rând. În acest context, Vlăsceanu estimează că, pe măsură ce stocul de unităţi locative noi vandabile va fi epuizat, preţurile vor începe să crească uşor, chiar începând cu această toamnă. „Din 2008 încoace, achiziţia imobiliară se tot amână. Dezvoltatorii au redus preţurile şi au venit cu oferte atractive, la limita de jos. Este foarte greu de crezut că după aproape trei ani de aşteptare, aceasta va continua. Lumea are nevoie de locuinţe, Bucureştiul este un oraş suprapopulat”, subliniază organizatorul tIMOn.
Pe vechi, mai este loc de scăderi
Vlăsceanu precizează că, spre deosebire de preţurile locuinţelor noi, care au ajuns, în mare parte, la un nivel minim (în contextul în care în piaţă există dezvoltatori care vând sub costurile de construcţie), la apartamentele vechi preţurile ar trebui să scadă la jumătate faţă de ce este acum. „Este inadmisibil ca un apartament vechi să fie mai scump sau să coste cât unul nou”, crede Vlăsceanu. Pentru moment, blocurile construite în perioada comunistă beneficiază de amplasamentul favorabil, de infrastructură şi accesul la mijloacele de transport în comun, de faptul că, în unele cartiere ale Bucureştiului, nu există o alternativă pe segmentul rezidenţial nou.
O consecinţă a epuizării stocului actual de locuinţe noi vandabile va fi însă apariţia unor noi ansambluri rezidenţiale în piaţă, către sfârşitul acestui an. Cel mai probabil, vor fi vizate pentru aceasta zone subdezvoltate până acum – ca sudul şi vestul -, dar nordul va rămâne în continuare în vizorul dezvoltatorilor.
Târgul Imobiliar Naţional va avea loc între 14 şi 17 aprilie în Piaţa Constituţiei şi va reuni 10.000 de locuinţe aflate la vânzare – faţă de doar 7.000 de unităţi în toamna anului trecut -, într-un spaţiu expoziţional aproape dublu. Numărul companiilor imobiliare participante este cu 20% mai mare faţă de ultima ediţie. Potrivit estimărilor oficiale, evenimentul a ajuns la o acoperire a pieţei de 75-80%, după ce un accent deosebit a fost pus pe obţinerea unor contracte de exclusivitate.
În toamna anului trecut, la tIMOn a fost iniţiată promovarea apartamentelor vechi, printr-un parteneriat cu Asociaţia Brokerilor Imobiliari (ABI). Acum, acest parteneriat a crescut, astfel încât circa 50% dintre locuinţele promovate în cadrul evenimentului fac parte din fondul locativ vechi. De asemenea, cei care doresc să-şi vândă locuinţa veche pot apela la serviciile membrilor ABI.
