Românii și problema locuințelor supraaglomerate: știai că suntem pe primul loc în UE?

Mai mult de jumătate din populația țării trăiește într-o casă prea mică raportat la numărul locatarilor, reiese din datele oficiale.

Dincolo de criticile ce le pot fi aduse, apartamentele construite în perioada de boom a pieței imobiliare autohtone reprezintă, de fapt, întruparea unui vis pentru mulți dintre potențialii cumpărători de azi. Problema este că puțini își pot permite să achiziționeze (dar și să întrețină!) asemenea locuințe – ce se disting, printre altele, prin suprafețele generoase.

Realitatea arată cu totul altfel. Potrivit unui studiu realizat de BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) cu sprijinul companiei de cercetare și consultanță IRSOP, aproape jumătate din familiile din România, respectiv o pondere de 46% din total, trăiesc în locuințe cu una sau două camere, în vreme ce, în mediul urban, procentul ajunge chiar la 57%. „Cifrele devin mai dramatice când ne uităm la mărimea familiilor”, notează autorii studiului. Astfel, în maximum două camere trăiesc 40% din familiile cu trei persoane, 32% din familiile cu patru persoane, 20% din familiile cu cinci persoane şi 20% din familiile cu șase persoane.

„Ne oprim un moment şi încercăm să ne imaginăm traiul zilnic al unei familii de patru sau șase persoane într-un apartament de două camere: cum se odihnesc aceşti oameni? Cum mănâncă? Ce posibilităţi de intimitate există? Unde îşi ţin lucrurile? Unde se pregătesc pentru şcoală sau pentru muncă? Cum gestionează preferinţele divergente? Cum e atmosfera generală? În mod curios, tema densităţii excesive în locuinţele româneşti lipseşte din discuţiile publice şi nu pare să preocupe pe nimeni, în afară de locatarii în cauză.”

Petre Datculescu, directorul IRSOP

Aceste date se află în deplină consonanță cu faptul că România se situează pe primul loc în UE ca pondere a locuințelor supraaglomerate, după cum reiese dintr-un raport publicat la sfârșitul anului trecut de Eurostat, Biroul de Statistică al Uniunii Europene (UE). Astfel, la nivelul anului 2014, unul din doi români, respectiv 52,3% din totalul populației, locuia într-o casă prea mică (raportat la numărul locatarilor). Din acest punct de vedere, țara noastră este urmată de Ungaria (44,6%), Polonia (44,2%), Bulgaria (43,3%), Croația (42,1%), Letonia (39,8%) și Slovacia (38,6%). La polul opus, statele cu cele mai puține gospodării supraaglomerate sunt Belgia (2%), Cipru (2,2%), Olanda (3,5%), Malta (4%), Spania (5,3%) și Germania (6,6%).

Citește și: În ce condiții locuiesc românii: cum stăm față de alte popoare europene

Locuințele „de criză”, mai mici decât cele comuniste
Deși nu poate fi pusă pe seama recesiunii, situația locativă precară a populației a fost alimentată în ultimii ani de restricțiile ce au modelat evoluția pieței imobiliare. Potrivit unui raport recent al companiei de consultanță RealTime, cea mai mare pondere a locuințelor dintr-un proiect rezidențial nou o ocupă în prezent locuințele bicamerale. „Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de două camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preț maxim de 380.000 lei și puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008 au impus pieței să găsească soluții low-cost pentru dezmorțirea procesului de vânzare a locuințelor deja construite și a celor ce urmează să fie construite”, subliniază Cristina Roșca, managing partner RealTime. Tot pentru a avea un preț de vânzare cât mai atractiv, dezvoltatorii au redus suprafața medie a unităților locative bicamerale la 49-50 de metri pătrați – cu circa 5% mai puțin decât locuințele confort 1 construite în anii 1980, care ajung la 52-53 de metri pătrați.

Citește și: Cumpărarea unei locuințe la români, între vis și compromis

Cumpărătorii vor case mai mari
O analiză realizată la sfârșitul anului trecut de către Imobiliare.ro și AnalizeImobiliare.ro relevă însă dorința de schimbare a românilor. Astfel, la nivelul Capitalei, apartamentele cu trei camere au devenit cele mai populare în rândul potențialilor cumpărători, detronându-le pe cele cu două camere, cu un raport de 38% la 36% din total. Această răsturnare de situație poate fi corelată atât cu puterea mai mare de cumpărare a bucureștenilor, cât și cu ritmul mai scăzut de creștere a prețurilor comparativ cu alte mari orașe ale țării. Pe de altă parte, locuințele cu două camere rămân cele mai căutate, în Brașov (cu o pondere de 41%), Cluj-Napoca (46%), Constanța (44%), Iași (42%) și Timișoara (39%).

Citește și: Românii, casele și puterea de cumpărare. Ce vrea și cât poate plăti cumpărătorul de azi?

Potrivit reprezentanților RealTime, în următorii ani, nevoia reală a familiilor tinere, cu unul sau mai mulți copii, va fi pentru apartamente cu mai mult de două camere, estimează autorii raportului citat. Asta pentru că ideea de confort se va traduce și prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în propria cameră, de la o anumită vârstă. „Mărirea cotei maxime a prețului pentru TVA 5% la 450.000 de lei va încuraja construcția de locuințe cu trei camere în următorii ani. Ne așteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidențiale de masă să depășească 50% din numărul total de unități construite, astfel reușind să tindă spre un echilibru între structura cererii și structura ofertei rezidențiale”, estimează Cristina Roșca.