Dezvoltarea pieței locale este foarte asimetrică, aceasta având ca centre de interes marile centre regionale.
De prin 2014 încoace, se vorbește despre o revenire clară a pieței rezidențiale autohtone pe un curs ascendent. Tendința de creștere se simte atât din punctul de vedere al prețurilor locuințelor, cât și din cel al apetitului pentru construcții.
Lucrurile arată însă semnificativ diferit în Capitală și marile centre regionale ale țării, pe de o parte, și celelalte reședințe de județ, pe de altă parte – și, cu atât mai mult, în alte orașe mai mici! „În România, piața imobiliară este caracterizată prin niveluri ridicate de fragmentare, asimetrie și polarizare”, recunoaște Andrei Rădulescu, Senior Economist în cadrul Băncii Transilvania.
Astfel, din punctul de vedere al prețurilor solicitate de vânzători (dar nu numai), între cele mai mari orașe ale țării și cele mai accesibile reședințe de județ există discrepanțe considerabile. Potrivit celui mai recent raport de piață publicat de Analize Imobiliare, prețuri de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util se găsesc în Cluj-Napoca (1.460 de euro pe metru pătrat util), București (1.250 de euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.120 de euro pe metru pătrat util), Constanța (1.070 de euro pe metru pătrat util) și Brașov (1.000 euro pe metru pătrat util), dar și Craiova (1.050 de euro pe metru pătrat util).
Unde se vând locuințele cu 450-600 euro/mp
Pe de altă parte, în cele mai accesibile reședințe de județ ale țării prețurile sunt de (peste) două ori mai mici, situându-se între 450 și 600 de euro pe metru pătrat util: 460 de euro pe metru pătrat util în Reșița și Giurgiu, 530 de euro pe metru pătrat util în Drobeta Turnu-Severin, 540 de euro pe metru pătrat util în Alexandria, 570 de euro pe metru pătrat util în Târgoviște sau 580 de euro pe metru pătrat util Călărași.
În ciuda diferențelor semnificative de preț, și în asemenea orașe se vorbește despre „creșterea” pieței. Nicolae Varga, Broker/Owner-ul agenției RE/MAX Smart, deschisă în Satu Mare în ianuarie 2018, spune că zona în care activează devine tot mai atractivă din perspectivă imobiliară, fapt ce se reflectă în dinamica și valoarea tranzacțiilor realizate în ultimul timp în oraș. Acesta spune că prețurile medii de tranzacționare ajung la 600 de euro pe metru pătrat pentru un apartament, la 500 de euro pe metru pătrat pentru o casă și, respectiv, la 45 de euro pe metru pătrat pentru terenuri, majoritatea tranzacțiilor rezidențiale situându-se între 35.000 și 65.000 de euro.
Ansamblurile rezidențiale, concentrate în jurul marilor orașe
Discrepanțele între marile orașe și restul reședințelor de județ se văd și din punctul de vedere al ofertei de locuințe noi, aceasta fiind concentrată, în mare parte, în jurul centrelor regionale majore. Potrivit datelor Analize Imobiliare și Imobiliare.ro, în ultimul trimestru din 2017 existau, în zece mari orașe ale țării (și împrejurimi), peste 1.500 de ansambluri rezidențiale în construcție sau care urmau a fi începute în perioada următoare (având autorizația recent obținută sau aflate în faza de obținere a PUZ-ului). Este vorba despre proiecte cu un minimum de 30 de unități locative planificate în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, dar și Pitești, Oradea, Galați și Ploiești. De menționat este că, în vreme ce Bucureștiul reunea, în mod firesc, cea mai mare ofertă de ansambluri rezidențiale, respectiv aproape 500, în orașele mai mici, numărul proiectelor se situa sub 50: 40 în Oradea, 26 în Galați și 31 în Ploiești. Este de înțeles că, și din punctul de vedere al dimensiunilor, aceste proiecte nu se compară cu cele din marile orașe.
Prețurile locuințelor în T1 2018: se mai potolesc scumpirile?
[…] Primele trei luni ale anului în curs au adus câteva evoluții de preț interesante în rândul reședințelor de județ ale țării. Este vorba, în primul rând, de creșterea-record consemnată de Miercurea-Ciuc, respectiv 17,8%, până la o medie de 820 de euro pe metru pătrat util de apartament. Sunt de remarcat, apoi, majorările importante consemnate de o serie de alte orașe mai mici: 7,7% în Drobeta Turnu-Severin, 7,4% în Suceava, 7,1% în Giurgiu, 5,8% în Călărași și 5,6% în Slatina. Pe de altă parte, este notabil faptul că patru dintre cele mai mari orașe ale țării se înscriu în clasamentul orașelor cu cele mai mici variații de preț – în cazul acesta creșteri: București (0,7%), Iași (0,9%), Brașov (1%), dar și Cluj-Napoca (1,3%). Această discrepanță între marile centre regionale și celelalte capitale de județ este o dovadă a nivelului ridicat de fragmentare și polarizare a pieței rezidențiale autohtone. […]