Dacă treci printr-o perioadă financiară dificilă, poţi apela la un „negociator” specializat pentru a ajunge la o înţelegere cu banca creditoare.
Perioada de recesiune face ca dificultăţile întâmpinate la achitarea ratelor lunare pentru creditele ipotecare şi nu numai să fie o problemă pentru tot mai mulţi români. Puţini ştiu însă cum pot fi evitate atât ajungerea în instanţă, cât şi procedura de executare silită.
Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari (UMB), spune că, la modul teoretic, orice debitor care are probleme cu plata unui credit poate merge să negocieze cu banca pe cont propriu. Probleme apar însă când, în cadrul sucursalelor băncilor nu există un reprezentant bine pregătit în acest sens, care să furnizeze informaţiile necesare. De multe ori, birocraţia şi lipsa de comunicare sunt cele care pun piedici clienţilor şi duc la apariţia conflictelor acestora cu băncile.
Mulţi români ajung în instanţă din neştiinţă
În cazul apariţiei unor probleme cu rambursarea unui credit, există şi varianta apelării la ajutor specializat. Acesta este chiar obiectul activităţii Uniunii Mediatorilor Bancari, ce a fost înfiinţată în noiembrie 2009. Tot anul trecut a fost fondată şi Bursa Română de Creanţe, ca o replică la declanşarea crizei economice în toamna lui 2008. La serviciile acesteia din urmă pot apela atât creditorii (posesorii de creanţe), cât şi debitorii, în vederea administrării şi restructurării creditelor restante.
Cât de căutate sunt astfel de servicii de către românii aflaţi în dificultate financiară? „Cererea nu e foarte mare din partea consumatorilor pentru că medierea este încă la început şi nu e foarte cunoscută. Omul este învăţat să urmeze calea clasică a instanţei, crede că judecătorul este cel care împarte dreptate”, subliniază Tudor Tatu. Acesta precizează că varianta procesului presupune însă nişte cheltuieli foarte mari şi, pe deasupra, foarte mult timp pierdut. Spre comparaţie, tariful perceput de către un mediator bancar se ridică la 500-600 de lei, spune Tatu.
Administrarea debitelor, cel mai căutat serviciu
Pe de altă parte, Ionuţ Butoi, director de dezvoltare în cadrul Bursei Române de Creanţe, spune că, până în vara acestui an, clienţii predilecţi ai companiei erau posesorii de creanţe (creditorii). „Deteriorarea profundă a circuitelor financiare din economie a adus însă în prim-plan debitorii, debitele restante crescând exploziv”, subliniază el. În acest context, administrarea debitelor a devenit cel mai căutat serviciu oferit de Bursă, iar pentru restul acestui an şi pe tot parcursul lui 2011 se conturează o menţinere a acestei tendinţe.
Băncile sunt deschise la negociere
Tudor Tatu spune că, de cele mai multe ori, băncile sunt deschise la varianta negocierii în vederea restructurării creditelor. Reprezentantul UMB dă exemplul unui client care nu şi-a plătit rata la credit timp de 500 de zile. După negociere, creditorul a fost de acord ca respectivul client să plătească o rată dublă până ce va ajunge la zi cu rambursarea creditului, după care avea să revină la plata unei rate normale. În plus, reprezentanţii instituţiei financiare au fost de acord ca datornicul să nu mai plătească penalităţi.
Tatu precizează însă că nu toate litigiile ajung să fie rezolvate pe cale amiabilă. Atunci când nu există o cale de mijloc, se ajunge şi la executare silită. Spre exemplu, serviciile UMB a apelat un client care avea de plată o rată de 1.100 de euro pe lună. În 2007, când contractase împrumutul, deţinea o firmă de conmstrucţii cu un venit mediu de 5.000 de euro pe lună, care între timp s-a închis. Cum nu mai avea un venit compensatoriu, banca a fost nevoită să treacă la executarea silită.
Francize pentru recuperatorii de creanţe
În plină criză economică, Bursa Română de Creanţe a demarat în acest an un amplu proces de expansiune. „Campania de francizare a început în anul 2010 până în prezent fiind deschise un număr de aproximativ 15 francize şi reprezentanţe zonale (sucursale)”, subliniază Butoi. Potrivit acestuia, obiectivul pentru acest an este unul îndrăzneţ şi presupune atragerea a 4-5 manageri francizaţi şi a unui coordonator zonal pe fiecare judeţ. Taxa achitată iniţial este de 3.000 de euro pentru un manager-francizat şi de 5.000 de euro pentru un coordonator zonal.
COCAN DAN
Da.Este o initiativa foarte buna.Trebuie mediatizata mult mai mult.Este nevoie de un asemenea serviciu pe piata.Nu este usor nici pentru banca nici pentru clientii ei.Succes