Aproape două treimi dintre garanţiile aprobate anul acesta de FNGCIMM vizează achiziţia unor locuinţe construite înainte de 1990.
La fel ca şi în 2009, iniţiativa prin care Guvernul şi-a propus să sprijine achiziţia unei prime locuinţe de către tineri se dovedeşte salvatoare pentru piaţă. Rezultatele înregistrate de programul Prima Casă în 2010 ilustrează faptul că o bună parte din cererea pe rezidenţial continuă să se îndrepte spre segmentul mediu. Potrivit datelor furnizate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), anul acesta au fost acordate garanţii în valoare de peste 840 de milioane de euro. Astfel, prin Prima Casă 1 au fost aprobate 6.680 de garanţii, în valoare de 274 milioane de euro, în vreme ce, până la data de 15 decembrie a.c, a doua etapă a programului a cumulat circa 14.200 de garanţii, cu un total de 573 milioane de euro. În clasamentul celor mai multe credite aprobate, Bucureştiul ocupă primul loc, urmat fiind de judeţele Cluj şi Timiş. Potrivit estimărilor reprezentanţilor FNGCIMM, până la sfârşitul acestui an ar trebui să fie consumat aproximativ 85% din plafonul alocat pentru Prima Casă 2.
500 de contracte pentru construcţia de noi locuinţe
Deşi un impact pozitiv asupra tranzacţiilor din piaţă nu poate fi negat, măsura în care programul guvernamental a reuşit să impulsioneze economia prin stimularea construcţiilor noi rămâne însă discutabilă. Astfel, dintre garanţiile acordate în 2010, 65,30% vizează locuinţe construite până în 1990, în vreme ce 34,70% au ca obiect unităţi locative finalizate după acest an. „Pentru construcţia de noi locuinţe au fost încheiate aproximativ 500 de contracte, inclusiv prin promisiuni de garantare”, adaugă reprezentanţii FNGCIMM.
Cum se explică orientarea preponderentă a românilor spre apartamentele din blocurile vechi, în ciuda faptului că cea de-a doua etapă a programului guvernamental a avut ca scop specific tocmai stimularea vânzării de locuinţe noi? În opinia lui Romeo Căzănescu, directorul general al Conarg Real Estate, unul dintre motivele ce stă în spatele preferinţelor românilor constă într-o mentalitate greşită, potrivit căreia acestea sunt de o calitate mai bună decât cele nou construite. „Având în vedere că majoritatea celor care îşi cumpără o locuinţă îşi finanţează achiziţia prin credit, ar trebui să privească un pic şi în viitor. După cei 20 sau chiar 30 de ani când vor termina creditul, vor avea în proprietate un apartament cu o vechime de 50 de ani sau chiar mai mare”, spune reprezentantul Conarg.
Soluţia pentru preţuri reduse: suprafeţe cât mai mici
Dincolo de orice problemă de mentalitate însă, principalul motiv din spatele preferinţelor cumpărătorilor de locuinţe rămâne preţul. „Din păcate, suprafaţa pe care şi-o permit majoritatea românilor este nu mai mare de 60 de metri pătraţi – cu preţuri de până în 60.000 de euro. Chiar dacă există cerere pentru apartamente cu suprafeţe mai mari, ea nu este dublată şi de o calificare financiară a respectivilor clienţi pentru apartamente de 80.000 sau 100.000 de euro”, subliniază Căzănescu.
În acest context, este vizibilă tot mai mult tendinţa developerilor de a se plia pe segmentul vizat de programul guvernamental. Un exemplu în acest sens este oferit chiar de dezvoltatorul autohton. „Sesizând potenţialul datorat programului Prima Casă, am decis să repoziţionăm proiectul Quadra 2 (amânat în toamna lui 2008), demarând un bloc cu 242 de unităţi, majoritatea de garsoniere”, spune Căzănescu. Acesta este de părere că, dacă un dezvoltator deţine un teren amplasat într-o zonă bună, acesta poate construi cu succes locuinţe, chiar şi în actualul context de piaţă. „Totul depinde de suprafeţe şi preţuri. Apartamentele livrate trebuie să se plieze pe cererea existentă acum în piaţă, respectiv locuinţe cu rate de maximum 250-300 de euro. Sunt convins că vor exista din ce în ce mai mulţi dezvoltatori care se vor gândi la suprafeţe mai mici – astfel încât să le vândă cât mai repede”, este de părere reprezentantul Conarg.
