Zonele centrale sunt cele cu cel mai mare potenţial speculativ, diferenţa între ofertele mai multor vânzători ajungând şi la 6.000 de euro pe metru pătrat.
După mai bine de trei ani de scăderi, terenurile – din Capitală şi nu numai – au devenit o „marfă” imobiliară mult mai accesibilă. Potrivit unui raport de piaţă realizat de compania de consultanţă Colliers România, preţurile pentru acest gen de proprietăţi s-au menţinut relativ stabile în prima jumătate a acestui an, situându-se în acest moment la nivelul anilor 2004-2005.
O analiză realizată recent de Impact Developer & Contractor arată că preţul mediu cu care se vinde metrul pătrat de teren construibil în Bucureşti, indiferent de suprafaţa acestuia, este de 750 de euro pe metru pătrat. Topul celor mai scumpe cinci cartiere bucureştene arată astfel: zona Victoriei, cu 3.478 euro pe metru pătrat, Primăverii, cu 3.164 de euro pe metru pătrat, Aviatorilor, cu 2.919 euro pe metru pătrat, Dorobanţi, cu 2.595 euro pe metru pătrat, şi Piaţa Romană, cu 2.033 euro pe metru pătrat.
Pe de altă parte, cele mai ieftine terenuri pot fi găsite în cartierele Vitan Bârzeşti (cu un preţ mediu pe metru pătrat de 83 de euro), Ferentari (100 euro pe metru pătrat), Şoseaua Alexandriei (108 euro pe metru pătrat) şi Ghencea şi Pantelimon (ambele cu 162 euro pe metru pătrat).
Stagnare per ansamblu, scăderi pe alocuri
Consultanţii Colliers sunt de părere că în cele mai căutate zone din Capitală (centru, Aviaţiei, Floreasca, Barbu Văcărescu), dar şi în anumite sub-zone (Drumul Taberei, Progresului, Pantelimon, Berceni), preţurile au atins deja pragul minim. Pe de altă parte însă, scăderea continuă în zonele periferice. „Terenurile aflate în zone cu acces dificil sau care nu beneficiază de infrastructură dezvoltată vor suferi în continuare scăderi de preţuri”, subliniază Sînziana Oprea, asociat în cadrul departamentului de terenuri al Colliers International.
Interesant este că, în ciuda ieftinirilor masive înregistrate în ultimii ani, în anumite zone există încă discrepanţe mari între aşteptările vânzătorilor şi ofertele făcute de cumpărători. Un exemplu în acest sens este zona Piaţa Victoriei, unde preţurile cerute variază între 1.500 de euro pe metru pătrat şi 8.000 de euro pe metru pătrat, în funcţie de vizibilitate, formă, caracteristicile planului urbanistic zonal. Potrivit analizei Impact, topul zonelor cu un ridicat potenţial speculativ la terenuri este completat de Unirii (cu o diferenţă de 2.750 euro pe metru pătrat între cel mai scump şi cel mai ieftin teren scos la vânzare), Dorobanţi (cu 2.200 euro pe metru pătrat), Piaţa Romană (cu 2.000 euro pe metru pătrat) şi Aviatorilor (cu 1.800 euro pe metru pătrat).
Tot mai multe oferte de vânzare
Potrivit raportului Colliers, intensificarea numărului de tranzacţii ce a avut loc anul trecut a determinat tot mai mulţi proprietari să-şi scoată la terenurile la vânzare în primul semestru din 2011. „Investitorii care nu erau presaţi să vândă sunt acum încrezători că pot obţine preţul dorit pentru proprietăţile foarte bune”, notează specialiştii Colliers. În ciuda diversificării cererii însă, doar anumite terenuri au atras atenţia investitorilor – în special cele cu destinaţie de retail sau pentru dezvoltări de birouri. În ţară, achiziţiile pentru dezvoltările de retail au fost cele mai frecvente, hypermarket-urile, discounterii si magazinele de bricolaj fiind cei mai activi cumpărători de terenuri. În Capitală, se menţine un interes ridicat pentru proprietăţile potrivit pentru dezvoltări de birouri, dar dezvoltatorii sunt selectivi şi iau în vizor doar zonele cu o localizare foarte bună.
Reprezentanţii Colliers sunt de părere că al doilea semestru al acestui an ar putea aduce o intensificare a activităţii de tranzacţionare, în contextul în care mai multe tranzacţii începute în 2010 s-ar putea finaliza. „Cererea ar putea să crească, susţinută de perspectivele bune de creştere economică, care au readus România şi în special Bucureştiul pe agenda investitorilor. În contextul unei oferte în creştere, preţurile terenurilor nu vor evolua semnificativ pe termen scurt şi mediu”, se arată în raportul citat.
