Preţurile locuinţelor noi, la cel mai mic nivel din 2005 încoace. Cum arată oferta pe acest segment

După anii de boom, în care aveau loc majorări de 15-20%, perioada de recesiune a adus scăderi anuale de până la 25%.

Valurile de ieftiniri declanşate de perioada de criză se văd din plin pe segmentul construcţiilor rezidenţiale. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă The Advisers/Knight Frank, publicat pe Reidin.com, în momentul de faţă preţurile locuinţelor noi din Bucureşti se situează sub nivelul consemnat în 2005 – anul în care au fost anunţate primele ansambluri rezidenţiale de mari dimensiuni, iar această piaţă a început să se dezvolte. Preţul mediu de vânzare pentru ansamblurile cu peste 100 de unităţi din Capitală se situează acum la 1.000 de euro pe metru pătrat construit. „Acesta este cel mai scăzut nivel consemnat pe piaţa din Bucureşti, dar s-ar putea să nu fie cel mai mic la care vor ajunge preţurile de acum încolo – totul va depinde de evoluţia situaţiei economice”, notează reprezentanţii Knight Frank.

Potrivit acestora, în ultimii şase-şapte ani, piaţa rezidenţială din Capitală a fost extrem de volatilă: au fost ani când preţurile au crescut cu 15-20%, după care, perioada de criză a adus scăderi anuale de până la 25%. În prezent, 47% din oferta de apartamente noi din Bucureşti se situează în intervalul de preţ 700-900 de euro pe metru pătrat construit, 23% se ridică la 900-1.100 de euro pe metru pătrat construit, 27% este cuprinsă între 1.000 şi 1.400 de euro, în vreme ce o pondere de 3% ajunge la 1.500-2.000 de euro pe metru pătrat construit.

Până la 10.000 de unităţi noi de vânzare în Bucureşti
La ora actuală, stocul locativ din ansamblurile rezidenţiale de amploare (cu peste 100 de apartamente) se ridică la 24.250 de unităţi, după ce livrările din primul semestru al acestui an au ajuns la 850 de locuinţe (în proiecte precum Cosmopolis, FeliCity, Militari Residence şi NewTown Residence). Un sfert din aceste case finalizate sunt în momentul de faţă disponibile spre vânzare. Numărul total al locuinţelor noi nevândute la nivel de Bucureşti este însă semnificativ mai mare, respectiv 8.000-10.000 de unităţi, dacă sunt luate în calcul şi apartamentele din proiecte mai mici sau cele aflate la o a doua vânzare (după ce au fost achiziţionate în scop investiţional).

Preţul, mai important decât localizarea
Consultanţii Knight Frank estimează că, în prima parte a lui 2012, în Bucureşti s-au vândut 1.000 de apartamente noi. Volumul vânzărilor a variat în funcţie de fiecare proiect în parte şi de localizarea acestuia: astfel, ansamblurile de la periferie au înregistrat un flux constant de vânzări, în vreme ce complexurile cu preţuri mai mari, situate în zone centrale, au avut şi luni de stagnare. „Clienţii sunt acum mai mult ca niciodată concentraţi pe preţ, iar costurile lunare asociate cu achiziţia unei locuinţe reprezintă de asemenea un criteriu important de selecţie”, se arată în raportul citat. Autorii acestuia semnalează o altă tendinţă interesantă a pieţei locale, respectiv reapariţia vânzărilor off-plan – după ce, în 2009, această practică a perioadei de boom a fost considerată pierdută după stoparea sau intrarea în faliment a unor ansambluri rezidenţiale. „Vremurile s-au schimbat şi există acum proiecte la periferia Bucureştiului care vând din stadiul de construcţie”, subliniază consultanţii Knight Frank, precizând că este vorba aici în mare parte de ansambluri mari, cu alte faze deja finalizate.

Periferia, punct de atracţie pentru noi dezvoltări
Pe termen scurt şi mediu, evoluţia pieţei rezidenţiale bucureştene va depinde de cea a economiei per-ansamblu şi de accesul la finanţare, estimează consultanţii Knight Frank. Aceştia se aşteaptă ca în piaţă să aibă loc noi scăderi – moderate – de preţuri, dată fiind supraoferta de locuinţe. Cele mai mari corecţii vor avea loc probabil în zonele centrale şi semicentrale şi în special pentru acele unităţi la care se aplică TVA de 24%.

În ceea ce priveşte noile dezvoltări, acestea sunt aşteptate să apară preponderent la periferia Capitalei, acolo unde cererea dă semne de revenire şi unde majoritatea proiectelor anunţate se pliază pe cerinţele programului Prima Casă. „Dezvoltatorii ar trebui însă să ia în calcul posibilitatea schimbării sau dispariţiei programului guvernamental, ceea ce ar afecta în mod negativ volumul cererii reale”, avertizează autorii studiului.