În Capitală, majoritatea căutătorilor de locuinţe au bugete de până la 60.000 de euro, iar în provincie pragul maxim se situează la 40.000 de euro.
În ciuda scăderii preţurilor apartamentelor din ultimii ani, între oferta şi cererea de pe piaţa rezidenţială nu s-a creat încă echilibrul necesar pentru o funcţionare la parametri optimi a acestui sector. Potrivit unei analize realizate de www.imobiliare.ro, între cei doi indicatori există încă o discrepanţă vizibilă. “Atât timp cât între vânzătorul unei locuinţe şi cumpărător nu există contact vizual, perspectivele lor fiind diametral opuse, primul privind ţintit în sus, iar cel din urmă uitându-se doar în jos, criza de pe segmentul rezidenţial va persista. Există în continuare un decalaj important între cerere şi ofertă pe piaţa rezidenţială, decalaj ce poate fi redus doar prin eforturi susţinute în vederea dezvoltării de mijloace şi instrumente al căror scop este creşterea gradului de transparenţă”, spune Adrian Erimescu, directorul general al www.imobiliare.ro.
www.imobiliare.ro îţi prezintă, în cele de mai jos, o imagine mai detaliată a cererii şi ofertei din piaţa rezidenţială, atât la nivelul Bucureştiului, cât şi în câteva mari oraşe ale ţării.
60.000 de euro, prag maxim pentru majoritatea bucureştenilor
În Bucureşti, 73% din oferta de apartamente este reprezentată, în acest început de an, de segmentul vechi. Deşi 43% din căutări se îndreaptă spre unităţi cu două camere, în comparaţie cu 32,9% cât reprezintă cererea pentru trei camere, în ceea ce priveşte oferta, lucrurile stau invers: apartamentele cu trei camere reprezintă aproape 39% din ofertă, mai mult decât unităţile cu două camere.
Din punctul de vedere al preţurilor, cererea este distribuită în felul următor: 27,4% din căutări vizează apartamente între 20.000 şi 40.000 de euro, 40,3% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, 15,7% din cumpărători iau în considerare achiziţia unui apartament cu un preţ situat în intervalul 60.000-80.000 euro, iar 16,6% urmăresc apartamente al căror preţ depăşeşte 80.000 de euro. Din perspectiva vânzătorilor, lucrurile stau semnificativ diferit: astfel, doar 6% din ofertă se situează sub 40.000 de euro, 21,5% din apartamente au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, 27,2% se încadrează în intervalul 60.000-80.000 euro, iar 45,3% din oferte au valori de listare mai mari de 80.000 euro.
Locuinţele cu două camere, cele mai căutate în Braşov
În Braşov, unităţile vechi reprezintă 88,6% din oferta de apartamente. 47,7% din căutări se îndreaptă spre unităţi cu două camere, iar 31,1% din cumpărători îşi îndreaptă atenţia spre apartamentele cu trei camere, în timp ce interesul pentru garsoniere şi unităţi cu patru camere este aproximativ egal, în jur de 10-11%. Pe de altă parte, doar 38% din totalul apartamentelor de pe piaţă sunt unităţi cu două camere.
Diferenţele dintre cerere şi ofertă se accentuează dacă luăm în considerare preţul. Astfel, cererea este distribuită în felul următor: 58% din căutări vizează apartamente cu un preţ cuprins între 20.000 şi 40.000 de euro, 31,2% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, iar 10,8% urmăresc apartamente al căror preţ depăşeşte 60.000 de euro. Oferta este, iarăşi, structurată diferit: doar 21,7% din locuinţele la bloc scoase la vânzare au un preţ mai mic sau egal cu 40.000 de euro, 39,6% din oferte au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, iar 38,7% din total se încadrează la un preţ mai mare de 60.000 euro.
Oraşul cu cele mai multe apartamente noi
În Cluj-Napoca, ponderea unităţilor nou-construite depăşeşte 40%, situându-se astfel peste media pe ţară – acest lucru explică, în mare parte, de ce în acest oraş preţurile practicate pe segmentul segmentul nou continuă să se situeze, în multe cazuri, sub cele de pe segmentul vechi. Din punct de vedere al numărului de camere, distribuţia cerere de pe piaţa rezidenţială clujeană corespunde în mare măsură cu cea a ofertei. Astfel, procentului de 43% din căutări care se îndreaptă spre unităţi cu două camere, îi răspunde o pondere de 41,2% din ofertă.
Totuşi, un decalaj există şi în acest oraş la nivel de preţ. Pe de o parte, cererea este distribuită în felul următor: 50,3% dintre cumpărători vizează apartamente cu un preţ maxim de 40.000 de euro, 31,3% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, în vreme ce doar 18,4% dintre aceştia ar avea un buget mai mare de 60.000 euro. Pe de altă parte, doar 19,3% din apartamentele scoase la vânzare în Cluj au un preţ de cel mult 40.000 de euro, majoritatea fiind însă garsoniere şi nu apartamente cu două camere, aşa cum şi-ar dori cumpărătorii. În acelaşi timp, 39,8% dintre oferte au preţuri cuprinse între 40.000 şi 60.000 de euro, iar 40,9% din unităţile scoase la vânzare afişează un preţ mai mare de 60.000 euro.
Cerere mare de locuinţe cu trei camere la malul mării
Şi în Constanţa, unităţile vechi sunt predominante în piaţă, reprezentând 83,9% din ofertă. La fel ca în Cluj-Napoca, din punct de vedere al numărului de camere, distribuţia cererii corespunde în mare măsură cu cea a ofertei. Diferenţa constă în faptul că, în oraşul de la malul mării, cererea de unităţi cu trei camere depăşeşte oferta – 39,7% din cumpărători caută unităţi cu trei camere, acestora răspunzându-le doar 34% din ofertă.
Şi aici există însă un decalaj evident la nivel de preţ. Potrivit datelor www.imobiliare.ro, cererea arată astfel: 41% din cumpărători vor locuinţe cu un preţ maxim de 40.000 de euro, 33,6% se îndreaptă spre unităţile cuprinse între 40.000 şi 60.000 de euro, în vreme ce 25,4% dintre aceştia ar dispune de o sumă mai mare de 60.000 de euro. La polul opus, doar 22,7% din apartamentele scoase la vânzare în Constanţa afişează un preţ de până la 40.000 de euro, 39,9% dintre pferte se încadrează între 40.000 şi 60.000 de euro, iar în 37,4% din cazuri preţul solicitat depăşeşte pragul de 60.000 euro.
În Moldova, peste 80% din apartamente sunt vechi
În Iaşi, 83,5% din oferta de apartamente este reprezentată de unităţile vechi. 47,3% din căutări au ca obiect unităţile cu două camere, 29,8% din cumpărători îşi îndreaptă atenţia spre apartamentele cu trei camere, în timp ce interesul pentru garsoniere este mult mai ridicat decât în alte oraşe, 17% din căutări vizând astfel de proprietăţi. În ceea ce priveşte oferta, procentele sunt diferite, oferta de apartamente cu două şi trei camere fiind aproape egală – 39% versus 37%.
Din punctul de vedere al preţului, cererea este distribuită astfel: 70,3% din căutări sunt pentru unităţi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro, 23,2% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, iar 6,5% din cumpărători urmăresc apartamente al căror preţ depăşeşte 60.000 de euro. Vânzătorii au însă o perspectivă diferită: doar puţin peste 30% din apartamentele scoase la vânzare costă până la 40.000 de euro, 43,3% din oferte sunt cuprinse între 40.000 şi 60.000 de euro, iar 25,5% din ofertă afişează un preţ mai mare de 60.000 euro.
Timişoara: doar 10% din ofertă costă până la 40.000 de euro
În Timişoara, 74% din oferta de apartamente este reprezentată de segmentul vechi. Dacă în ceea ce priveşte distribuţia pe număr de camere a cererii şi a ofertei nu se observă decalaje la fel de mari ca în celelalte oraşe, constatându-se diferenţe semnificative doar în cazul garsonierelor şi al unităţilor cu patru camere, din punct de vedere al preţului, lucrurile se prezintă diferit. Astfel, 45,3% dintre cumpărători vizează apartamente al căror preţ maxim să nu depăşească 40.000 de euro, în condiţiile în care doar 10,5% din ofertă răspunde acestei aşteptări. Mai mult, 40,5% dintre ofertele pe acest segment afişează un preţ mai mare de 60.000 de euro, în timp ce doar 17,4% dintre potenţialii cumpărători iau în calcul astfel de locuinţe.
Citeşte şi În unele oraşe, apartamentele s-au scumpit la început de an. Vezi unde
Bogdan
In 2003 inca mai puteai sa cumperi un apartament in Bucuresti cu mai putin de $10000. Nu au fost multi in Romania care au stiut ca este timpul sa cumpere…au cumparat multi din afara care au realizat ca piata va exploda din cauza introduceri creditului ipotecar, relaxarea sistemului finaciar and intrarea Romaniei in structurile euro-atlantice. In 2007 si 2008 cand au intrat toti pe piata imobiliara numai sa speculeze, piata s-a transformat intr-un casino. La fel s-a intamplat aproape peste tot in lume…nu trebuie sa uitam ca multe alte tari inca nu si-au revenit dupa socul financiar creat in principal de sectorul imobiliar. In Romania, preturile la apartamente sunt inca peste puterea de cumparare a romanului de rand si vor continua sa scada. Watch out for the agricultural land, it is still very cheap and this segment will experience the next boom in the next 10 years. You do not want to look back in 20 years and say that you missed that opportunity also. Anyway, do not bet with borrowed money, that would be stupid.
Mihai
În final cei care au profitat cu adevărat au fost cei care au reusit să convingă proprietarii, creaţi politic de Roman pentru a creea o pătura de mulţumiţi ai revoluţiei, să vândă, la preţuri sub costul de înlocuire. Astfel a apărut unu nou soi de proprietar imobiliar f bogat care acum doreşte să vândă la preţuri de 10÷20 ori portofoliul de imobile. Dacă cererea pentru aceste apartamente va fi redusă cu siguranţă preţul va scădea la un nivel normal.
Mihai
Cred că situaţia este mult mai complexă aşa cum şi societatea românescă este. Cu siguranţă sunt un număr impresionant de români care s-au trezit mai bogaţi doar cumpărând cu 3-12 salarii locuinţa închiriată de la stat. Aceştia s-au simţit privelegiaţi în comparaţie cu cei care plătiseră 50-100 de salarii pe acelaşi apartament. În final respectivul apartament valorează circa 560 de salarii medii pe economie. Este o afacere bună pentru fiecare.
Florin
Cum poti face o asemenea afirmatie? Parintii tai nu au muncit o viata pentru un apartament, asta daca nu cumva au 20-25 de ani, iar tu esti prea mica pentru a posta pe internet. Din dorinta de a va imbogati supraevaluati ceva ce inainte de 1989 era la discretie pentru tot omul. Ratele la case erau extrem de mici si avea casa tot romanul. Acum au doar cei in varsta care au prins vremurile acelea, sau cei tineri care s-au “descurcat” prin strainatate. Nu intra in discutie cei care s-au bagat datori la banci pe viata.
Bratu Denisa
Cum poti sa spui ca parintii tai au muncit o viata pentru un apartament? Pe vremea lor casele se luau de la I.C.R.A.L. (fara pile sau saci de bani) si se plateau in rate imperceptibile. Nu au muncit o viata pentru casa, au platit 20 de ani rate care asa cum spuneam nu insemnau nici macar 10%din venituri. Daca nu poti vedea realitatea crunta nu te obliga nimeni sa-l vinzi…poate doar dorinta de a te imbogati pe munca altuia.
George
Ciudat,tu spui ca parintii tai au muncit o viata intreaga pt. apartament, eu in schimb spun ca apartamntul a fost achitat cu 3-4 salarii dupa revolutie si acum vrei tu sa te imbogatesti din vanzarea lui. Dar poate traiesc eu in alta Romanie
Didina
Daca aceasta situatie continua, s-ar putea sa na trezim ca un apartament pt care parintii nostri au muncit o viata – il dam pe mai nimica…acolo 4-5 salarii de-ale “vesticilor” – lucru care nu poate decat sa ma intristeze enorm!…Sincer nu mi se pare deloc onest!!!