Jucătorii din domeniu vorbesc despre potenţialul substanţial al acestei pieţe, dar îi recunosc şi deficienţele.
Segmentul autohton de retail se numără printre cele mai atractive din regiune atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru retaileri. Cu toate acestea, o bună parte dintre proiectele de profil întâmpină dificultăţi în perioada actuală. Iată două dintre concluziile aparent paradoxale ce au putut fi desprinse în cadrul forumului organizat de publicaţia EuropaProperty cu ocazia decernării Premiilor în Real Estate pentru Europa de Sud-Est.
O piaţă aflată încă la început
Georgiana Andrei, directorul departamentului de retail al Colliers International, este de părere că, în ciuda volumului de spaţii comerciale livrat în ultimii ani, piaţa românească de retail se află încă la începutul dezvoltării sale. Asta atât din punctul de vedere al stocului existent de spaţii comerciale moderne, cât şi din cel al retailerilor prezenţi pe piaţă. În primul caz, luând doar exemplul Bucureştiului, acesta mai are încă suficient loc de crescut, volumul de spaţii comerciale raportat la mia de locuitori situându-se încă sub media europeană.
Şi din punctul de vedere al retailerilor, capitala autohtonă se numără printre primele vizate pentru expansiune. Andrew Hardy, managing partner al companiei Red Development, oferă exemplul brandurilor britanice, care se află în căutarea unor pieţe emergente pe care să se extindă, dat find că ţara lor de origine este deja saturată la acest capitol. România oferă avantajul că, deşi veniturile sunt sensibil mai mici decât în alte ţări mai dezvoltate, o bună parte din acestea sunt cheltuite pe articole de fashion. Totuşi, pentru ca piaţa să crească cu adevărat, este nevoie în primul rând ca finanţarea să redevină accesibilă, iar activitatea de construcţii să ia din nou avânt, spune Georgiana Andrei.
Stocul sucevean de retail, mai mare decât în Varşovia
În ciuda potenţialului de creştere oferit de retailul autohton, acesta are totuşi şi probleme importante. Este vorba nu doar de exemplele de centre comerciale intrate în insolvenţă, ci şi de mallurile care au au un grad mare de neocupare sau se confruntă cu un nivel de scăzut de vânzări în rândul retailerilor. Cum se explică toate acestea într-o ţară care nu are destule spaţii comerciale moderne? Andrew Hardy estimează că, în momentul de faţă, 75% din stocul de retail din România nu este adecvat cerinţelor pieţei şi standardelor internaţionale – din punctul de vedere al localizării, structurii sau mixului de chiriaşi.
La aceasta reprezentanta Colliers adaugă că, deşi piaţa per ansamblu mai are loc de creştere, există şi oraşe supraaglomerate la acest capitol. Într-un oraş de mărimea a treia ca Suceava, exemplifică aceasta, fiecărui locuitor îi corespune un metru pătrat de spaţii moderne de retail. Spre comparaţie, în Varşovia, unui locuitor îi revine 0,6 metri pătraţi.
O altă explicaţie pentru dificultăţile întâmpinate de centrele comerciale din afara Capitalei constă în puterea mai redusă de cumpărare a populaţiei. Potrivit Georgianei Andrei, în Bucureşti nivelul vânzărilor este aproape dublu comparativ cu celelalte mari oraşe ale ţării, efectele recesiunii fiind mai reduse. Acesta este şi motivul pentru care majoritatea comercianţilor nou-intraţi spre piaţă se îndreaptă în primul rând spre Capitală.
