În România, 38% din emisiile de dioxid de carbon sunt generate de clădirile vechi, ce au un consum ridicat de energie şi pierderi de căldură.
Una dintre direcţiile urmărite de Uniunea Europeană (UE) în statele membre constă în atenţia sporită acordată protecţiei mediului înconjurător. Această orientare ecologistă se aplică şi în construcţii. Potrivit unei directive a UE, până în 2020 va trebui ca toate clădirile nou-construite să fie „verzi” – adică să aibă un consum redus de energie şi cât mai puţine emisii de dioxid de carbon.
Unde se află România pe acest drum către idealul unor construcţii care să protejeze mediul înconjurător? Încă departe – şi asta în ciuda unor progrese făcute în acest sens în ultimii ani, prin reabilitarea unor clădiri vechi sau chiar construcţia unor proiecte performante energetic. Eugen Curteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), estimează că, în momentul de faţă, circa 38% din emisiile de dioxid de carbon la nivelul ţării noastre sunt generate de clădiri. Făcând parte dintr-un fond imobiliar învechit, acestea au un consum ridicat de energie, pe de o parte, şi pierderi de căldură, pe de alta.
Cheltuieli similare cu cele pentru un imobil de clasa A
Când vine vorba de adaptarea viitoarelor proiecte imobiliare la normele de protecţie a mediului impuse de UE, părerile dezvoltatorilor sunt împărţite. Una dintre principalele preocupări ale acestora, mai ales în perioada de criză, constă în costurile iniţiale mai ridicate implicate de ridicarea unui proiect „eco” în comparaţie cu unul tradiţional. Dan Ioan Popp, fondatorul şi preşedintele Impact Developer & Contractor, estimează că dezvoltarea unei clădiri „verzi” ar costa cu circa 20% decât cea a unui imobil realizat în conformitate cu standardele tradiţionale.
Această părere nu este însă unanim împărtăşită. Steven Borncamp, preşedintele Romania Green Building Council (RoGBC – Consiliul Clădirilor Verzi din România), este de părere că, dimpotrivă, costurile de construcţie pentru un proiect ecologic ajung să fie similare cu cele implicate de dezvoltarea unei clădiri de calitate (de clasa A, în cazul unui proiect de birouri, de exemplu).
La rândul său, Andrew Prelea, CEO al Ozone Homes, crede că o orientare ecologistă poate fi posibilă şi pe segmentul rezidenţial. Acesta dă exemplul primului ansamblu rezidenţial „verde” din România, Avalon Residence, pe care compania sa îl are în dezvoltare. Având la bază nişte tehnologii noi de construcţie, dezvoltate în conformitate cu nevoile pieţei locale, acesta implică nişte costuri mai mici decât un proiect tradiţional. Acesta este şi motivul pentru care preţurile de vânzare din cadrul Avalon Residence sunt sensibil mai mici decât media pieţei, atât pe segmentul locativ nou, cât şi pe cel vechi.
Citeşte aici mai multe despre preţurile şi facilităţile din primul ansamblu de locuinţe ecologice din România.
Birourile şi spaţiile industriale, cu un pas înainte
În următorii ani, estimează Borncamp, tot mai mulţi dezvoltatori activi pe piaţa locală îşi vor asuma responsabilitatea demarării unor proiecte „verzi”. Unele iniţiative notabile în acest sens au avut deja loc, mai ales pe segmentul de birouri şi cel industrial. Astfel, printre clădirile eco existente sau aflate în construcţie pe piaţa locală se numără fabrica Nokia, ambasada Statelor Unite ale Americii, fabrica Procter & Gamble, Swan Office & Technology Park sau City Business Centre Timişoara (foto).
Pe segmentul rezidenţial, iniţiativele eco sunt mai puţine, dar reprezintă, totuşi, un început. Dezvoltatorii Avalon Residence spun că locuinţele din cadrul acestui complex pot avea costuri de întreţinere cu până la 60% mai reduse decât cele din clădirile tradiţionale. Şi Impact a lansat de curând un model de casă activă (care nu doar consumă, ci şi produce). Aceasta este dotată cu sisteme independente de procurare a apei şi de producere a energiei electrice şi termice necesare şi poate genera economii la utilităţi de 2.800 de lei pe an pentru locatarii săi.
Aici poţi afla mai multe despre modelul de casă „activă” dezvoltat de Impact.
