În orice domeniu se poate face business şi într-o perioadă ca cea actuală – dacă identifici nişa potrivită şi creezi produsul corect, crede omul de afaceri timişorean.
După vânzarea, la începutul anului trecut, a ansamblului de birouri City Business Centre (CBC) Timişoara (foto jos) către fondul de investiţii sud-american New Europe Property Investments (NEPI), Ovidiu Şandor păşeşte în 2013 cu planuri mari. Pe lângă continuarea lucrărilor la ultima clădire din CBC, în prima parte a acestui an ar trebui să demareze şi construcţia unui nou proiect office. Acesta va fi amplasat în centrul oraşului Cluj-Napoca (pe fosta platformă a fabricii Tricotaje Someşul) şi va fi dezvoltat în parteneriat egal cu NEPI.
Traversăm o nouă „normalitate”
La o discuţie în biroul său din CBC Timişoara, omul de afaceri dă puţine detalii despre noul proiect, însă se arată deschis la a vorbi despre business şi investiţii în imobiliare. „Ce s-a întâmplat înainte de criză nu a fost o perioadă normală. A fost prea simplu să faci foarte multe. Cred că acum trăim într-o perioadă normală. Chiar dacă nouă ni se pare o perioadă foarte grea, foarte dificilă, cred că aceasta este o nouă «normalitate». În orice domeniu se poate face business şi într-o perioadă ca asta, dacă foloseşti ingredientele şi principiile necesare, dacă cauţi nişa corectă, dacă vii cu produsul corect”, spune el.
În rezidenţial nu se vede încă „luminiţa de la capătul tunelului”
Astfel, a căuta în ce zonă să fii activ şi în care să nu te implici face parte din „joc” acum. Aici, timişoreanul mărturiseşte franc: n-o să facă business într-o zonă a imobiliarelor unde nu vede încă luminiţa de la capătul tunelului. În această categorie este inclusă piaţa rezidenţială. Chiar dacă recunoaşte că există dezvoltatori care construiesc şi reuşesc să vândă locuinţe într-o perioadă ca cea actuală, Şandor priveşte cu circumspecţie această piaţă, din cauza strânsei sale dependenţe faţă de consumatorul final, care traversează încă o perioadă de nesiguranţă din punct de vedere financiar. Orice cumpărător ia decizia de a achiziţiona o casă în funcţie de veniturile sale – atât cele actuale, cât şi cele estimate. În perioada de boom, oamenii au cumpărat apartamente sau case mai mari nu neapărat pentru că atunci câştigau foarte mult, ci pentru că toţi se aşteptau ca salariile lor să crească în viitorul previzibil, explică Şandor. Acum, e valabil exact reversul medaliei: oamenii câştigă mai puţin, dar, pe lângă asta, nu se mai aşteaptă la creşteri salariale, ci la scăderi sau chiar la pierderea locului de muncă. Unui astfel de consumator este foarte greu să-i vinzi o casă, crede omul de afaceri.
În momentul de faţă, potenţialii cumpărători depind de economia românească, care depinde la rându-i de ceea ce se întâmplă în Europa. În contextul în care la nivel european se aplică măsuri de austeritate, antreprenorul crede că este greu de prevăzut când vor redeveni românii suficient de încrezători în situaţia lor financiară încât să ia decizia achiziţiei unei case. Un asemenea moment nu va veni însă până când Europa nu-şi va rezolva problemele, iar România nu se va alinia la politicile acesteia.
„Nu-mi propun să mă bat cu «greii» din Bucureşti”
O a doua piaţă în care Ovidiu Şandor nu s-ar aventura să investească în momentul de faţă este office-ul bucureştean – în ciuda avalanşei de noi proiecte anunţate aici în ultima perioadă. Asta nu înseamnă că nu crede în potenţialul Capitalei la acest capitol: dacă faci un produs corect, aliniat cu nevoile reale ale cumpărătorului (în cazul acesta, ale celui care închiriază), nu înseamnă că vei rămâne cu el pe stoc, doar pentru că alţii au păţit asta, crede omul de afaceri. Totuşi, el afirmă cu hotărâre: „Eu la Bucureşti nu aş face un proiect. Nu-mi propun să mă bat cu «greii» din Bucureşti. Nu cred că ar fi un loc în care să mă simt confortabil. Plus că pe zona de birouri lucrurile sunt destul de neclare în Bucureşti. Nu sunt atât de îngrijorat de clădirile care stau goale, dar mi-e neclară atractivitatea Capitalei pentru companii pe termen lung”.
Atractivitatea Capitalei păleşte în faţa oraşelor secundare
În momentul de faţă, explică Şandor, tot mai multe companii vin în ţară şi analizează cu atenţie oraşele secundare pentru relocare, atât datorită costurilor mai reduse de operare, cât şi cheltuielilor mai mici cu personalul calificat (care este, în plus, şi mai stabil faţă de Capitală). „Eu văd o creştere mai intensă a cererii de birouri în oraşele secundare decât în Bucureşti, deşi şi acolo va continua să existe cerere”, spune Şandor. Astfel, oraşe precum Timişoara, Cluj, Iaşi sau Braşov devin din ce în ce mai interesante, în condiţiile în care, înainte de venirea crizei, marile companii nu se uitau decât la Bucureşti.
Un alt atu al centrelor regionale pe segmentul de birouri constă în oferta extrem de redusă – uneori chiar inexistentă – de produse care să satisfacă toate cerinţele unei companii multinaţionale. Un exemplu sugestiv în acest sens este Clujul, unde, în ciuda unei cereri consistente venite din partea companiilor, oferta de spaţii de birouri este extrem de limitată – atât cantitativ, cât, mai ales, calitativ. Aici lipseşte un proiect de birouri cu adevărat de clasa A. „De aceea mergem la Cluj şi nu la Bucureşti cu acest proiect. Nu înseamnă că Bucureştiul nu are nevoie de clădiri bune, că acolo nu se poate face business, dar noi vedem o oportunitate mult mai interesantă pe oraşele secundare în momentul actual”, subliniază Şandor.
