Evoluţia preţurilor de tranzacţionare a locuinţelor moldovene ilustrează din plin adaptarea pieţei la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.
La prima vedere, Iaşiul este, alături de Cluj, unul dintre marile oraşe ale ţării în care efectele măsurilor de austeritate adoptate de către Guvern nu sunt resimţite atât de acut. Potrivit unei analize realizate de www.imobiliare.ro pe perioada verii, oraşul din estul României a înregistrat scăderi relativ reduse ale preţurilor cerute de proprietari: 4% pentru apartamentele cu trei camere şi 1,6% pentru cele cu două camere. Mai mult decât atât însă: în cele trei luni de vară vânzătorii de garsoniere şi-au majorat pretenţiile cu 1,3%.
Discrepanţa dintre Iaşi şi restul ţării nu face decât să evidenţieze conflictul dintre aşteptările proprietarilor, pe de o parte, şi cele ale potenţialilor cumpărători, pe de alta. Paul Tehuţu, broker în cadrul agenţiei ieşene TNT Imobiliare, recunoaşte că pe piaţa locală există mulţi proprietari nostalgici, care visează la preţurile pe care le puteau obţine chiar şi în urmă cu câteva luni. După ce stau cu locuinţele la vânzare câteva luni bune, ei înţeleg că trebuie să-şi reducă pretenţiile. În cele din urmă, vânzările se încheie doar la preţuri realiste.
Cele mai ieftine sunt apartamentele foarte vechi
În ceea ce priveşte valorile de tranzacţionare a locuinţelor, scăderea ce a avut loc doar în şase luni a fost una considerabilă. Tehuţu spune că, deşi o garsonieră poate fi listată la un preţ de 25.000 de euro, se vinde cu 21.000 de euro, maximum 22.000 de euro. Spre comparaţie, în primăvară proprietăţi similare se tranzacţionau cu 25.000-26.000 de euro, chiar şi cu 28.000 de euro. Pe de altă parte, preţul de vânzare a unui apartament cu două camere, confort 1, într-o zonă ca Nicolina, se încadrează între 35.000 şi maximum 39.000 de euro. Cu doar şase luni în urmă, un astfel de apartament se cumpăra cu 45.000 sau chiar 48.000 de euro. Nu în ultimul rând, un apartament cu trei camere, cu o suprafaţă de circa 70 de metri pătraţi, se cumpără cu 48.000 de euro, chiar dacă pe piaţă există şi oferte de 55.000 de euro. În primăvară, preţul de tranzacţionare a unei asemenea locuinţe ajungea şi la 60.000 de euro.
Costel Gavrilă, broker în cadrul agenţiei Imperia Imobiliare, spune că, în ultima perioadă cel mai mult au scăzut preţurile locuinţelor amplasate în blocuri foarte vechi, ce prezintă un risc seismic ridicat. Acesta dă exemplul unei tranzacţii încheiate recent: un apartament foarte vechi cu două camere, cu o suprafaţă de 44 de metri pătraţi, vândut la 21.000 de euro.
O piaţă a cumpărătorului
Exemplul Iaşiului nu face decât să ilustreze din plin transformarea suferită de real estate-ul românesc per ansamblu. „Piaţa s-a schimbat în ultimii doi ani. Nu mai e o piaţă a vânzătorului, acum e a cumpărătorului. Cine are bani cash, face legea”, spune Gavrilă. Acum se merge foarte mult pe oferta cumpărătorului, care spune foarte clar cât îşi permite să plătească şi nu face mari concesii, subliniază şi Tehuţu. Reprezentantul Imperia Imobiliare observă că, faţă de acum doi ani, când marja de negociere era de doar câteva sute de euro, acum se ajunge la sume mult mai mari, în funcţie de disponibilitatea de plată a cumpărătorului. Deşi majoritatea proprietarilor îşi iau o marjă de negociere de circa 2.000 de euro, în final ajung să lase cu câteva mii de euro bune la preţ, adaugă Tehuţu.
Într-o privire de ansamblu asupra pieţei, brokerul TNT Imobiliare nu se arată totuşi atât de pesimist. Declinul a fost unul uniform, pe toate segmentele, a afectat atât puterea de cumpărare a populaţiei, cât şi preţurile, în mod firesc. „Piaţa a scăzut cu jumătate. Teoretic, suntem aceiaşi oameni, dar cu mai puţine zerouri. Acum suma de 50.000 de euro e mai grea decât era 100.000 de euro acum doi ani”, conchide Tehuţu.
