Marja de negociere rămâne strânsă la achiziția de apartamente!

Deși diferă de la caz la caz, marjele de negociere practicate la tranzacțiile cu apartamente sunt destul de apropiate în marile orașe.

În primul trimestru al acestui an, disponibilitatea vânzătorilor de a lăsa la preț în urma discuțiilor cu potențialii cumpărători nu a cunoscut fluctuații majore. Potrivit celui mai recent raport de piață realizat de Analize Imobiliare, diferența între ultimul preț solicitat de către proprietari și cel final, de vânzare, se menține sub pragul de 4% în marile centre regionale ale țării – asta în ciuda unor fluctuații firești de la un trimestru la altul, atât în plus, cât și în minus. Relativa stabilitate a indicatorului menționat relevă menținerea unui echilibru în raporturile dintre vânzători, pe de o parte, și cumpărători, pe de altă parte, în contextul unei cereri puternice pe acest segment de piață.

Ieșenii, cel mai puțin dispuși să lase la preț

Comparativ cu trimestrul întâi din 2017, în primele trei luni din 2018 marja medie de negociere practicată pe segmentul apartamentelor s-a diminuat în trei dintre cele șase mari orașe analizate, dar a crescut în alte două și a rămas constantă într-un singur caz. Pentru apartamentele din București, indicatorul menționat se situează la același nivel din urmă cu un an (la 3,5%), dar a cunoscut majorări în Constanța (de la 2,9% la 3,4%) și, respectiv, în Timișoara (de la 1,9% la 2,6%).

Pe de altă parte, vânzătorii din Brașov sunt dispuși să lase acum la preț 2,7% (față de 3,6% în urmă cu 12 luni), în vreme ce aceia din Cluj-Napoca își reduc pretențiile cu 3,3% (față de 3,7% în urmă cu 12 luni). O situație interesantă este cea din Iași, unde întâlnim în prezent cea mai scăzută marjă medie de negociere, respectiv 1,5% (în scădere de la 2,1%). Situația capitalei Moldovei poate fi explicată, cel puțin în parte, prin faptul că aici găsim și cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre marile centre regionale.

Perioadă de vânzare mai îndelungată

Marja de negociere poate fi analizată în legătură cu alți doi indicatori importanți pentru evoluția pieței, anume perioada de vânzare și volumul de tranzacții – elemente între care există o aparentă „tensiune”. Astfel, dacă cel din urmă arată majorarea cererii pentru locuințe, cel de-al doilea sugerează o tendință a cumpărătorilor individuali de a fi mai „relaxați” când vine vorba de o astfel de achiziție, aceștia acordându-și mai mult timp pentru luarea unei decizii. Se explică, așadar, de ce, sub influența ambilor factori (în corelație, desigur, cu oferta), marjele de negociere se mențin la un nivel relativ constant.

În intervalul ianuarie-martie 2018, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a consemnat o majorare ușoară față de cele trei luni anterioare, de la 81 la 87 de zile. Această tendință este explicabilă prin ciclicitatea pieței rezidențiale, dat fiind faptul că, așa cum o arată datele din ultimii trei ani, în primul trimestru proprietățile petrec cel mai mult timp în piață. Față de T1 2017, când tranzacționarea unui apartament dura, în medie, 105 zile, acest tip de locuințe au o durată de vânzare mai mică la început de 2018.

Spre comparație, pe segmentul caselor și vilelor, perioada medie de vânzare a crescut semnificativ, de la 198 de zile în ultimul trimestru din 2017, până la 229 de zile în primele trei luni din 2018. De menționat că acesta ar fi, potrivit raportului Analize Imobiliare, cel mai înalt nivel atins în ultimii patru ani – în T1 2014, spre exemplu, o unitate locativă individuală se vindea în 105 zile. Tendința de creștere a duratei de tranzacționare a unei case poate fi explicată prin concentrarea unei bune părți din cerere pe segmentul apartamentelor, dar și prin tendința cumpărătorilor de case de a-și aloca mai mult timp în luarea unei decizii de achiziție – date fiind prețurile mai mari și cererea în general mai scăzută specifice acestui segment de piață.

Cererea influențează marja de negociere la apartamente

Potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în T1 2018 au fost tranzacționate, la nivel național, 148.951 de imobile, ceea ce echivalează cu o creștere de 13% față de perioada similară a anului trecut (în T1 2017 au fost înregistrate 129.357 de tranzacții imobiliare). În toate cele șase județe aferente celor mai mari orașe ale țării, tendința a fost una de creștere raportat la începutul anului trecut.

În primele trei luni ale anului au fost vândute, în București, 19.333 de proprietăți, în creștere cu 30% față de perioada similară a anului anterior (când au fost tranzacționate 14.896 de imobile). Creșteri importante au avut loc și în Ilfov (+69%, de la 5.814 la 9.829 de tranzacții), Brașov (+36%, de la 4.977 la 6.750 de imobile), dar și în Timiș (+29%, de la 6.758 la 8.685 de achiziții). În Cluj, pe de altă parte, creșterea la 12 luni a fost semificativ mai temperată, respectiv 9% (de la 8.763 la 9.543 de tranzacții).