Preţul unui penthouse în adevăratul sens al cuvântului poate fi cu până la 50% mai mare decât cel al unui apartament similar, dar situat la un etaj inferior.
Dacă pe majoritatea segmentelor pieţei rezidenţiale bucureştene putem vorbi cu uşurinţă de ieftiniri de cel puţin 50% din 2008 încoace, există un sector care face excepţie. Astfel, preţurile apartamentelor de lux de tip de penthouse (situate la etajele superioare ale unor imobile de locuinţe) s-au diminuat cu aproximativ 20-30% în ultimii trei ani, spune Georgiana Sandu, director de vânzări în cadrul agenţiei Neocasa. Potrivit acesteia, valoarea de vânzare a unui astfel de apartament poate fi cu până la 50% mai mare decât cea a unei proprietăţi similare, situată chiar în acelaşi bloc sau ansamblu rezidenţial, dar la un etaj inferior. Robert Teodorescu, managerul departamentului de vânzări al Regatta, estimează că, faţă de anul trecut, valorile penthouse-urilor din Capitală nu au înregistrat variaţii majore. În momentul de faţă, preţul mediu la care poate fi achiziţionat un astfel de apartament este de 2.000-3.000 de euro pe metru pătrat. În piaţă există însă şi oferte premium (limitate ca număr), proprietăţi la construcţia şi amenajarea cărora s-au folosit numai materiale şi finisaje de top, unde preţul poate urca şi până la 7.000 euro pe metru pătrat, spune Teodorescu.
La „cumpărături” cu minimum 500.000 de euro
Potrivit Georgianei Sandu, cumpărătorii care au în vedere achiziţia unor astfel de proprietăţi au la dispoziţie un buget de cel puţin 500.000 de euro. În momentul de faţă, cele mai apreciate penthouse-uri aflate în portofoliul Regatta sunt localizate în zone precum Dorobanţi, Primăverii, Floreasca şi Satul Francez. Preţurile cerute de proprietarii acestora încep de la 2 milioane de euro şi ajung până la sume de 4 milioane de euro. Pe de altă parte, cea mai scumpă proprietate de gen promovată de agenţia Neocasa este situată în zona Primăverii, are un preţ cerut de 2 milioane de euro şi dispune de o suprafaţă construită de 320 de metri pătraţi. Printre facilităţile de care locuinţa dispune se numără o sală de fitness, o saună şi o cameră pentru masaj.
Cerere constantă, dar ofertă limitată
Care este motivul pentru care preţurile acestor proprietăţi de lux par să fie mult mai rezistente la criză? Robert Teodorescu spune că, fiind vorba despre un segment de piaţă mai special, cererea pentru astfel de proprietăţi s-a menţinut la un nivel relativ constant în timp. Pe de altă parte însă, dat fiind că zonele dedicate acestui gen de proprietăţi sunt unele exclusiviste, oferta este una limitată – deci cu atât mai specială. „Regăsim penthouse-uri în adevăratul sens al cuvântului mai mult în zona de nord a Capitalei, prim urmare nu putem vorbi despre o medie mai mare de 20-30 penthouse-uri reale date în folosinţă pe an. Restul ofertelor sunt doar apartamente situate la ultimul etaj al imobilelor şi nimic mai mult”, subliniază reprezentantul Regatta. Acesta precizează că anul acesta ar putea aduce o creştere a ofertelor de astfel de locuinţe date spre vânzare, luând în considerare reluarea lucrărilor la proiecte întârziate sau chiar amânate care au fost începute din 2008 încoace. Pe de altă parte, această creştere ar putea fi doar una aparentă, dat fiind că mulţi dezvoltatori au recurs la varianta recompartimentării acestui gen de apartamente, din care au rezultat mai multe proprietăţi, dar cu suprafeţe mai mici şi preţuri mai reduse.
Suprafeţe mari, terase şi chiar piscine
Ce anume face dintr-un apartament situat la etajul superior al unui ansamblu de locuinţe un penthouse în adevăratul sens al cuvântului? În primul rând, reprezentantul Regatta spune că localizarea unei astfel de proprietăţi ar trebui să fie una de top, în măsură să ofere o privelişte deosebită. În Bucureşti, pe lista zonelor care se înscriu în această categorie se află cartierele Dorobanţi, Kiseleff, Aviatorilor, Şoseaua Nordului, Cotroceni şi Domenii. În al doilea rând, un penthouse ar trebui să aibă o suprafaţă de cel puţin 200 de metri pătraţi. Acesteia ar trebui să i se adauge o terasă spaţioasă, de peste 30 de metri pătraţi, aceasta putând ajunge însă şi la 200 metri pătraţi. Unele apartamente de acest tip au în dotare chiar şi piscine, mai mici sau mai mari, preţurile crescând pe măsura acestor facilităţi. Teodorescu spune că, în Occident, criteriile de apreciere a unei proprietăţi de acest tip sunt cu totul altele: astfel, un penthouse are o suprafaţă de peste 500-600 de metri pătraţi şi ocupă de obicei întregul nivel superior al unui imobil – etajul 20, 30 sau chiar 50 al unui zgârie-nor.
