Puterea de cumpărare reprezintă un indicator important în imobiliare, cheltuielile cu locuința (chirie sau rată la bancă) atrăgând o bună parte din veniturile populației.
Compania de analiză și cercetare GfK a publicat datele studiului anual privind puterea de cumpărare la nivel european. În România, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 de euro (față de 4.556 euro în 2017 și, respectiv, 4.181 euro în 2016). Este evident că această creștere a puterii de cumpărare are un impact semnificativ și în domeniul imobiliarelor – iar asta cu atât mai mult în contextul tendinței de stabilizare a prețurilor locuințelor, dar și al stabilității chiriilor.
București, Ilfov, Cluj și Timiș – cei 4 poli de dezvoltare ai țării
Între județele României există diferențe sensibile în ceea ce privește indicatorul supus analizei. Astfel, Bucureștiul, alături de județele Cluj, Timiș și Ilfov, se numără printre principalii poli de dezvoltare ai țării, puterea de cumpărare situându-se aici cu cel puțin 20% peste media la nivel de țară.
Întâietatea Capitalei și a celor trei județe în ceea ce privește puterea de cumpărare este confirmată, în domeniul imobiliarelor, de datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Astfel, în al doilea pătrar din 2019, cele mai multe operațiuni de vânzare-cumpărare au avut loc în București (22.265 de tranzacții), pe următoarele locuri în top situându-se județele Ilfov (cu 11.093 de contracte), Timiș (6.995) și Cluj (6.387).
Citește și: Tranzacțiile cu terenuri intravilane fără construcții, pe primul loc în București, Ilfov și Cluj
Tranzacțiile imobiliare din Timiș, Brașov, Constanța și Iași în T2 2019
„Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de «difuzori» de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive. În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.”
GfK
Brașov și Sibiu, „motoare” economice
Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie este completat de Brașov și Sibiu, care sunt adevărate „motoare” ale dezvoltării economice în zona centrală a României. Specialiștii Gfk subliniază că, de mai mulți ani, aici se configurează o nouă zonă industrială a țării, care atrage masiv investiții.
Brașovul, spre exemplu, s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și business service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte zone şi a condiţiilor foarte bune de trai. „Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului”, punctează reprezentanții Gfk.
Sibiul, pe de altă parte, a devenit în ultimii ani un adevărat „magnet” pentru investitorii care vin în România, în special pentru cei din industria auto și IT. Astfel, cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul auto Continental și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.
Citește și: Locuințele noi din Brașov și Sibiu, atractive pentru uzul propriu, dar și ca investiție
Studiu de caz: apetitul pentru dezvoltări imobiliare nu este limitat la marile orașe!
Județe cu potențial de dezvoltare
Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. „Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov)”, notează reprezentanții companiei de cercetare. Tot aceste orașe dețin locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Aradul, spre exemplu, și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în ceea ce privește implementarea proiectelor de tip „smart city”.
„Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului, care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.”
Gfk
Putere de cumpărare sub media națională
Potrivit datelor studiului citat, județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi pe harta puterii de cumpărare a locuitorilor României, aceștia având cele mai mici venituri disponibile pentru acoperirea cheltuielilor personale și familiale (alimentație, întreținere, servicii, vacanțe etc.). Acestea sunt urmate, la mică distanță, de județele Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.
Interesant este că în cea din urmă categorie se numără și Iașiul, în ciuda faptului că acest județ se situează pe locul al șaptelea la nivel național din punctul de vedere al numărului de tranzacții imobiliare (3.980 de achiziții în al doilea trimestru din 2019), iar reședința sa este unul dintre principalele centre regionale al țării.
