Reprezentanţii companiei cred că pe acest segment al pieţei rezidenţiale mai este încă loc de scăderi de preţuri.
Pe parcursul acestui an, pe segmentul locuinţelor noi s-a resimţit o tendinţă de stabilizare. Potrivit Indicelui imobiliare.ro, declinul preţurilor a fost mult mai mic faţă de anii trecuţi, iar în unele cazuri au avut loc chiar şi creşteri. În acest context, o întrebare care apare în mod firesc este dacă piaţa a atins sau se află aproape de a atinge un punct de echilibru care să ducă apoi la o funcţionare normală a acestui sector. Părerile consultanţilor din domeniu variază în această privinţă. Dan-Nicolae Ivanov (foto), directorul departamentului de Evaluări al Jones Lang LaSalle (JLL), se numără printre cei care-şi menţin precauţia cu privire la perspectivele segmentului rezidenţial nou. „Poate că oferta s-a stabilizat relativ, însă cererea solvabilă este în continuare foarte scăzută; în contextul actual, cu dificultăţile în obţinerea de finanţare şi nesiguranţa extinsă, numărul de tranzacţii va rămâne restrâns, ceea ce, în mod normal, ar trebui să conducă la scăderea preţurilor, căci, în cele din urmă, cineva se va hotărî că vrea totuşi să vândă”, subliniază acesta.
Proiecte dezvoltate fără o analiză temeinică de piaţă
În opinia reprezentantului JLL, una dintre sursele dicrepanţei dintre cerere şi ofertă în momentul de faţă este faptul că, în perioada de boom imobiliar, au apărut numeroase proiecte dezvoltate în virtutea ideii că orice se poate vinde, dată fiind nevoia ridicată de locuinţe. În unele cazuri s-a trecut la construcţia de blocuri întregi fără studii aprofundate de marketing sau analiza potenţialilor cumpărători. „Multe proiecte destinate clasei de mijloc au suprafeţe mari, care le fac inaccesibile (prin preţul total)”, notează Ivanov.
Problema inadecvării nu este prezentă doar pe segmentul mediu al pieţei, ci şi pe cel care vizează cumpărătorii cu venituri mai ridicate. Astfel, multe ansambluri destinate clasei superioare fie sunt amplasate în zone neatractive (necentrale), fie au suprafeţe prea mici sau o compartimentare nepotrivită etc. „Segmentul high-class este unul pretenţios, iar ceea ce se va vinde trebuie să fie corespunzător din toate punctele de vedere enumerate mai sus”, adaugă specialistul JLL.
Apartamente cu suprafeţe mici, la periferie
După mai bine de trei ani de criză, câţiva dintre jucătorii activi pe piaţă s-au adaptat la noua realitate. Alţii însă, nu. O parte dintre dezvoltatori au reacţionat elastic şi au redus preţurile, însă vânzările acestora nu au crescut semnificativ, potrivit reprezentantului JLL. Alţii au fost reticenţi cu privire la scăderea preţurilor şi au apărut şi cazuri în care finanţatorii au cerut intrarea în insolvenţă, cum este şi cazul Asmita Gardens.
Ce oportunităţi de achiziţie are, în acest context, românul de rând, cu un buget de maximum 60.000 de euro? „Dacă prin oportunităţi înţelegem apartament de doup-trei camere, de 70-80 de metri pătraţi, în zona semicentrală măcar, nu, nu există aşa ceva. Dacă ne referim la apartamente noi cu preţuri de maximum 60.000 de euro, desigur, există”, spune Ivanov. Astfel de ansambluri rezidenţiale sunt amplasate însă, de cele mai multe ori, în zone periferice, precum Berceni, Popeşti-Leordeni sau Militari, şi au o suprafaţă de 40-60 de metri pătraţi.
Citeşte şi Apartamente noi de “Prima Casă”: ce oferte există şi ce se va întâmpla cu preţurile?
