Despre puterea de cumpărare și achiziția de locuințe la români

Comparativ cu alte popoare europene, puterea de cumpărare a românilor este destul de scăzută – cu toate acestea, însă, interesul pentru achiziția de locuințe este în creștere.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Gfk asupra pieței europene de retail, puterea de cumpărare a românilor este printre cele mai mici din Europa, situându-se la mai puțin de o treime din media de 16.436 de euro valabilă la nivelul Uniunii Europene (UE). Asta în ciuda faptului că țara noastră a consemnat anul trecut cel mai mare avans al indicatorului menționat, respectiv un plus de 7,8%. „Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistența decalajului mare între țările Europei în ceea ce privește bunăstarea populației”, arată reprezentanții Gfk. Aceștia punctează că situația din țara noastră este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herțegovina, Macedonia și, parțial, Turcia. În România, regiunile cu o putere de cumpărare mai ridicată față de restul țării sunt: București și județele Cluj, Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș, Constanța, dar și Arad, Hunedoara și Mureș.

Cu 12% mai multe tranzacții decât în 2017

Interesant este că, în ciuda puterii scăzute de cumpărare – comparativ cu alte țări europene, cel puțin –, apetitul românilor pentru achiziția de locuințe este în creștere. Astfel, după cum reiese din datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în primele patru luni din 2018 au fost tranzacționate, la nivel național, 193.057 de imobile (case, apartamente, dar și terenuri). Această cifră echivalează cu o creștere de aproximativ 12% față de perioada similară a anului trecut (în ianuarie-aprilie 2017 au fost înregistrate 172.467 de tranzacții imobiliare).

Cum se explică această discrepanță între puterea scăzută de cumpărare a românilor, pe de o parte, și creșterea numărului de tranzacții imobiliare, pe de altă parte? În primul rând, se poate trage concluzia că, deși costisitoare, locuința este privită ca o nevoie foarte importantă, pentru care mulți sunt dispuși să facă eforturi. În al doilea rând, majoritatea românilor apelează la un credit când vine vorba de achiziția unei locuințe, evitând astfel restricțiile impuse de puterea de cumpărare la un moment dat. În al treilea rând, putem deduce că, deși mai ridicat decât în anii trecuți, nivelul actual al prețurilor permite încheierea unui număr crescut de tranzacții.

Locuințele, de peste trei ori mai accesibile decât în 2008

Este de menționat, de asemenea, că, dincolo de comparația cu celelalte țări europene, datele statistice la nivel local arată că gradul de accesibilitate a unei locuințe în România se situează la un nivel destul de bun (în raport cu salariul mediu). Conform indicelui de accesibilitate a locuințelor calculat de compania de consultanță Coldwell Banker România, perioada necesară pentru economisirea contravalorii unui apartament nou cu două camere în București se situa, la începutul acestui an, la 9,8 ani – ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a anului precedent, când pentru aceasta era nevoie de 9,5 ani. Mai exact, în ianuarie 2018 un bucureștean avea nevoie de aproximativ 117 salarii medii pe economie pentru achiziția unei locuințe de 50 de metri pătrați, față de 114 salarii în ianuarie 2017. Spre comparație, același indicator se situa, în 2008, la 33 de ani, în condițiile în care un bucureștean ar fi avut nevoie, pe atunci, să economisească 395 de salarii pentru a-și putea cumpăra un apartament.