Guvernul ar putea modifica legislatia astfel incat sa se renunte la ideea restituirii imobilelor revendicate, daca nu mai este posibila, urmand sa stabileasca totodata un plafon al despagubirii, fie raportat la valoarea de piata a imobilului ca procent, fie o suma fixa, potrivit Newsin.
Propunerea apare intr-o nota a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) obtinuta de NewsIn, elaborata dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis sa initieze fata de Romania procedura pilot in cauzele care au ca obiect incalcarea dreptului la proprietate.
Aplicarea procedurii pilot a fost decisa dupa ce s-a constatat lipsa de progres a Romaniei in solutionarea situatiei existente și dupa analizarea a cateva zeci de cauze in care a condamnat statul roman.
Pentru procedura pilot au fost selectate cauzele Atanasiu și Poenaru contra Romaniei și Solon contra Romaniei, obiectul acestora fiind aplicarea legilor privind restituirea imobilelor nationalizate in perioada comunista.
La data de 8 iunie 2010 a avut loc la CEDO audierea publica in aceste cauze, la care Guvernul roman a fost reprezentat de agentul guvernamental pentru CEDO din MAE.
“Hotararea va fi pronuntata de Curte cel mai probabil in luna septembrie și va fi foarte critica cu privire la sistemul romanesc de restituire/compensare care, in opinia reprezentantilor Curtii, prezinta deficiente sistemice. In mod informal, reprezentantii Curtii transmis ca vad ca posibila solutie un nou mecanism care sa prevada doar compensarea, nu și restituirea imobilelor.
Nivelul compensatiei ar putea fi și plafonat, fara ca o scadere a nivelului acesteia sa fie in contradictie cu jurisprudenta Curtii. Este putin probabil ca prin hotararea pilot Curtea sa traseze in mod explicit aceste solutii, avand in vedere ca statul, in baza marjei sale de apreciere, este singurul competent sa ia masurile necesare”, se arata in nota.
Potrivit documentului, printre solutiile propuse de reprezentantii CEDO se afla “adoptarea unei singure legi in materia restituirii proprietatilor”, care sa puna in practica proceduri “simplificate și eficiente” și care sa prevada “compensatii realiste”, suportabile de catre buget, eventual prin eșalonarea despagubirilor.
CEDO mai propune “reconsiderarea nivelului compensatiei”. In document se mentioneaza ca nivelul acesteia sa fie “eventual” de 50% din valoarea actuala a bunului, “criza economica fiind o buna justificare pentru o asemenea solutie”.
O alta propunere vizeaza “executarea rapida a deciziilor” in materie de restituire/indemnizare.
Prin urmare, se arata in document, masurile necesare vizeaza “modificarea legislatiei in materia dreptului de proprietate, in sensul renuntarii la ideea restituirii in natura, in masura in care nu mai este posibila, și a stabilirii despagubirilor la o valoare plafonata din valoarea de piata a bunului, fie prin plafonarea procentuala, fie prin plafonare la o suma fixa (aceasta maniera de despagubire fiind agreata și sustinuta de CEDO).
Sistemul nou creat ar trebui sa asigure posibilitatea depagubirii rapide și efective a foștilor proprietari”. Nota elaborata de MAE atrage atentia ca, in lipsa acestor masuri, va crește numarul condamnarilor Romaniei la CEDO pentru incalcarea dreptului la proprietate.
Pe rolul CEDO sunt 1100 de cauze privind dreptul la proprietate
Documentul arata ca problemele in fata CEDO sunt generate de imposibilitatea restituirii/platii despagubirilor la valoarea de piata pentru imobilele nationalizate, al caror regim juridic a fost guvernat de legile 112/1995, 10/2001 și 247/2005 și de imposibilitatea restituirii terenurilor agricole in temeiul Legii 18/1991.
Astfel, pe rolul CEDO se regasesc peste 1100 de cauze impotriva Romaniei, care vizeaza exclusiv incalcarea dreptului la proprietate.
Acest lucru se intampla pentru ca mecanismul de restituire sau de plata a despagubirilor pentru imobilele nationalizate in perioada comunista prezinta mai multe “vulnerabilitati de natura legislativa, administrativa și judiciara” precum legislatia complicata, cu modificari numeroase și repetate, mecanismul de despagubire “greoi, imprevizibil și fara termene”, interpretarile diferite date de instante in cauze similare, neexecutarea sau executarea cu intarziere a hotararilor judecatorești sau a deciziilor administrative ce dispun acordarea de despagubiri sau restituirea in natura.
In plus, exista și “obstacole de ordin bugetar”, deoarece legislatia interna prevede despagubirea la valoarea de piata a imobilului, “aspect care nu poate fi acoperit din punct de vedere bugetar”.
“Modalitatea aleasa de statul roman, de a acorda despagubiri la valoarea de piata a imobilului, nu este viabila și nu poate fi sustinuta din punct de vedere financiar”, se arata in document.
Articol preluat de pe bloombiz.ro
