„Decăderea” apartamentelor vechi, următoarea etapă a pieței rezidențiale?

În perioada următoare, este de așteptat ca diferența de preț față de locuințele noi să se accentueze.

În ultimii ani, atât în perioada de boom a pieței, cât și pe parcursul perioadei de recesiune, apartamentele vechi au fost, de departe, „vedetele” tranzacțiilor cu locuințe. Piața se pregătește însă de o schimbare de paradigmă – aceasta a fost concluzia ediției pe București a Clubul Profesioniștilor în Imobiliare (CPI), desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute. Organizat de Imobiliare.ro, acesta a fost cel din urmă dintr-o serie de șase evenimente derulate în luna octombrie în marile orașe ale țării (de la Timișoara, la Cluj, Brașov, Iași și Constanța).

Potrivit datelor Imobiliare.ro ponderea în creștere a segmentului rezidențial nou reiese în mod limpede dintr-o analiză comparativă a ofertei și cererii existente pe piața apartamentelor. Astfel, la nivelul anului 2016, în categoria locuințelor nou-construite se încadrează 59% dintre anunțurile cu prețuri mai mici de 40.000 de euro, 46% dintre cele cuprinse între 40.000 și 60.000 de euro, 41% dintre proprietățile de la 60.000 la 80.000 de euro, 55% dintre cele de la 80.000 la 100.000 de euro și 69% dintre unitățile locative listate de la 100.000 de euro în sus.

Această structură indică o schimbare radicală față de anul 2012, când noi erau 24% dintre apartamentele de până la 40.000 de euro, 19% dintre cele cuprinse între 40.000 și 60.000 de euro, 17% dintre locuințele cu prețuri de la 60.000 la 80.000 de euro, 25% dintre cele care se încadrau între 80.000 și 100.000 de euro și 46% dintre ofertele de 100.000 de euro și peste.

Creșterea popularității apartamentelor noi este evidentă din perspectiva cererii. Acest tip de locuințe sunt căutate de 57% dintre potențialii cumpărători cu bugete mai mici de 40.000 de euro, de 42% dintre cei dispuși să plătească între 40.000 și 60.000 de euro, de 39% dintre clienții cu 60.000-80.000 de euro, de 52% dintre cei cu 80.000-100.000 de euro și de 64% dintre cei cu bugete de 100.000 de euro și peste.

Spre comparație, în anul 2012, ansamblurile rezidențiale noi erau căutate de 30% dintre clienții dispuși să plătească până la 40.000 de euro, de 24% dintre cei cu un buget de 40.000-60.000 de euro, de 20% dintre aceia care și-ar fi permis o casă de 60.000-80.000 de euro, de 32% dintre cumpărătorii care s-ar fi încadrat în intervalul 80.000-100.000 de euro și de 48% dintre cei care aveau 100.000 de euro sau mai mult pentru achiziția unui apartament.

Mai multe proiecte pentru clasa de mijloc
În ciuda creșterii ofertei, dar și a cererii pentru locuințe noi, piața rezidențială autohtonă face încă obiectul unei anomalii, reprezentată de diferența foarte mică de preț între segmentul rezidențial nou și cel vechi. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, la finele lunii septembrie, suma medie solicitată pentru un apartament vechi la nivel național era de 1.062 de euro pe metru pătrat, față de 1.201 de euro pe metru pătrat util, la cât ajungea o unitate locativă nou-construită. Andreea Comșa, managing director al companiei de consultanță Premier Estate Management, consideră însă că această anomalie se va regla în perioada următoare, atât prin ieftinirea locuințelor vechi, cât și prin majorarea, în timp, a prețurilor solicitate pentru cele noi.

În opinia sa, o schimbare importantă în piață o să fie reprezentată, în anii următori, de apariția proiectelor pentru clasa medie și pentru cei cu venituri medii spre superioare. Asta în condițiile în care, în ultimii ani, rezidențialul nou autohton a fost împărțit, în esență, între proiecte low-cost – încadrabile în programul Prima Casă și concurând direct cu blocurile vechi – și ansambluri rezidențiale de lux, accesibile unui număr limitat de potențiali cumpărători.

Crește cererea pentru locuințe mai scumpe
O intensificare a interesului pentru locuințe mai scumpe de Prima Casă se simte deja. Potrivit reprezentantei Premier Estate, în această toamnă (în lunile septembrie și octombrie) a avut loc o creștere sensibilă a cererii pentru apartamente de peste 100.000 de euro – fapt concretizat și în tranzacții. Acest lucru indică o revenire clară a apetitului pentru achiziții, inclusiv pe acest palier mai ridicat de preț. „Ne uităm la o piață dispusă să investească mai mult pentru un confort sporit”, punctează aceasta.

În acest context, Elena Butucea, marketing manager pentru ansamblul rezidențial City Point, din nordul Capitalei, este de părere că dezvoltatorii de locuințe noi nu ar trebui să se bazeze pe programul Prima Casă, concentrându-se astfel pe construcția de ansambluri rezidențiale „de masă”. Asta pentru că așteptările potențialilor cumpărători au crescut, aceștia punând tot mai mult accent pe calitate și pe acele detalii care fac diferența.

În ceea ce privește perspectivele de viitor ale pieței rezidențiale noi, participanții la Clubul Profesioniștilor în Imobiliare (CPI) se arată optimiști, chiar după recentele provocări din domeniul creditării. „Efectele dării în plată au trecut și ne așteptăm ca și băncile să revină la avansuri mai convenabile”, subliniază Andreea Comșa. „Piața imobiliară se dezvoltă în contextul mai larg al economiei țării. Sunt semne că piața crește, la fel ca și ponderea locuințelor noi în fondul locativ. Cred că, în condiții normale de piață, lucrurile vor merge mai bine”, conchide Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.