De două ori mai mulţi români preferă să-şi construiască o casă decât s-o cumpere prin credit. Vezi de ce

scris de Adriana Lefter in categoria Ştirea zilei
Publicat pe: 14 Februarie 2012, Ultima actualizare: 14 Februarie 2012

Volumul autorizaţiilor de construire emise anul trecut a scăzut cu mai bine de jumătate faţă de perioada de boom a pieţei.

De la declanşarea perioadei de recesiune, sectorul construcţiilor s-a înscris pe o traiectorie clar descendentă, fapt ce s-a răsfrânt şi asupra entuziasmului românilor de a-şi construi case. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada ianuarie-octombrie a anului trecut, 42.299 de români au primit autorizaţii de construire pentru locuinţe individuale. În octombrie, spre exemplu, au fost emise 3.700 de astfel de avize, faţă de un volum de 4.285 obţinute în perioada similară din 2011.

Într-un scenariu pozitiv (dacă noiembrie şi decembrie s-ar menţine la nivelul lunii octombrie, deşi în aceste luni se înregistrează în mod tradiţional performanţe mai slabe), anul 2011 ar putea să ajungă la un maximum de 50.000 de autorizaţii de construire acordate la nivel naţional. Un asemenea nivel ar indica o scădere de circa 13,7% faţă de anul 2010, când au fost emise 57.919 de autorizaţii, precum şi un declin de aproape 58% comparativ cu perioada de boom a pieţei. Astfel, în anul 2008, când a fost atins “vârful” la acest capitol, au fost eliberate 118.643 de avize.

Credite pentru locuinţe în valoare de aproape un miliard de euro
O comparaţie „grosso modo” între numărul autorizaţiilor de construire emise anul trecut şi volumul împrumuturilor pentru achiziţia de case arată că românii preferă mai degrabă să-şi ridice o casă pe cont propriu decât s-o ia prin credit, raportul dintre cele două categorii fiind de aproape doi la unu. Potrivit datelor BNR, la finele lunii decembrie a anului trecut, soldul creditelor pentru locuinţe acordate de către bănci ajunsese la o valoare de 7,75 de miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 975 de milioane de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2010 (când soldul creditelor se ridica la circa 6,775 de miliarde de euro). Cu alte cuvinte, pe parcursul lui 2011, românii au contractat credite pentru locuinţe în valoare de aproximativ un miliard de euro (considerând că volumul rambursărilor reprezintă o cantitate neglijabilă).

Cea mai mare parte din împrumuturile pe acest segment au fost acordate prin intermediul programului Prima Casă. Astfel, potrivit datelor furnizate de către Fondul naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), pe tot parcursul anului trecut au fost acordate circa 20.000 de credite prin intermediul programului guvernamental, cu o valoare totală a garanţiilor de circa 750 milioane de euro. Luând în considerare valoarea medie a unei garanţii Prima Casă – 37.500 de euro -, asta ar însemna că anul trecut românii au contractat, într-un scenariu pozitiv, circa 26.600 de credite pentru locuinţe (deşi este de presupus că sumele împrumutate prin produsele ipotecare standard au fost ceva mai mari decât prin Prima Casă, iar numărul creditelor efective a fost, deci, mai mic).

O casă la marginea Capitalei, cât un apartament vechi
Care ar fi motivul pentru care românii preferă mai degrabă să-şi construiască o casă decât s-o cumpere prin credit? Acesta ţine, în mod clar, de raportul calitate-preţ. Până acum, majoritatea locuinţelor achiziţionate prin Prima Casă au fost apartamente în blocuri vechi, însă preţurile acestora sunt încă ridicate pentru nişte construcţii de zeci de ani, este de părere Adriana Iftime, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). În Bucureşti, spre exemplu, cu suma pe care un cumpărător ar trebui să o plătească pentru un apartament cu două sau trei camere într-un bloc vechi (55.000-60.000 de euro), el îşi poate ridica o casă de 100 de metri pătraţi utili într-una dintre comunele din jurul Bucureştiului, luând în considerare şi preţul terenului (aici poţi vedea o astfel de comparaţie). În plus, oamenii chiar îşi doresc o locuinţă nouă, dar preferă de multe ori să şi-o construiască pe cont propriu, fie pentru că nu sunt dispuşi să-şi asume riscul de a cumpăra de la un investitor, fie pentru că vor să deruleze o asemenea investiţie etapizat, în decursul mai multor ani, conchide Iftime.

Postează-ți părerea

Your email address will not be published. Required fields are marked *

S-ar putea să te mai intereseze și
Interesul pentru Noua Casă ia avânt: ING Bank România a primit de 2 ori mai multe cereri decât anul trecut. Ce pași trebuie să urmeze solicitanții

Aprobarea financiară se obține independent de imobilul ales, căutarea acestuia putând avea loc ulterior, în termen de 90 de zile. Din martie 2021, cei interesați de achiziția unei locuințe...

citește mai departe
Motivul pentru care programul Noua Casă ar putea să nu aibă “beneficii reale în piața imobiliară”. Cum poate fi corectată situația, în opinia ADIRU

Majorarea avansului pentru locuințele noi, de la 5% la 15%, odată cu introducerea programului Noua Casă, va avea mai multe dezavantaje, sunt de părere reprezentanții Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din...

citește mai departe
Care vor fi, de fapt, condițiile pentru Noua Casă: credite de maximum 140.000 de euro pentru locuințele noi, față de 70.000 de euro, pentru restul

Schimbările aduse programului au fost elaborate în contextul situației create de COVID-19, dar și pentru a elimina restricțiile impuse, recent, prin varianta „O familie, o casă”. Supuse unei serii...

citește mai departe
Schimbarea schimbărilor: programul „O familie, o casă” se va transforma în „Noua casă”. Ar deveni funcțional în două săptămâni

UPDATE 2: În cadrul ședinței de Guvern de pe 22 iulie 2020, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanță de urgență privind desfășurarea programului Noua Casă – fostul Prima...

citește mai departe
Proiectul „O familie, o casă” revine în scenă, cu ceva modificări: a trecut de Camera Deputaților, ar urma avizul Președintelui

Deși lucrurile păreau să se fi liniștit la acest capitol, programul Prima Casă se vede iarăși pus sub semnul întrebării – nu în ceea ce privește continuitatea sa, ci...

citește mai departe