Oficialii Băncii Naţionale nu dau niciun termen clar pentru intrarea în vigoare a noilor condiţii de creditare.
În momentul de faţă, Banca Naţională a României se află încă în discuţii pe marginea noului regulament de creditare, pornit din dorinţa de a reduce riscul populaţiei de a nu-şi mai putea rambursa împrumuturile. Noile norme prevăd, printre altele, atât creşterea avansului solicitat de către bănci, cât şi reducerea gradului de îndatorare acceptat de către acestea.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), precum şi preşedintele CEC Bank, este însă de părere că aplicarea acestor măsuri restrictive inclusiv împrumuturilor pentru achiziţia sau construcţia de locuinţe poate avea un efect negativ asupra pieţei creditelor ipotecare şi asupra economiei în general. „Dacă blocăm şi segmentul creditelor ipotecare, nu va fi bine nici pentru economie”, a declarat Gheţea pentru www.imobiliare.ro.
BNR nu spune încă nici „da”, nici „nu”
Acesta este şi motivul pentru care ARB a propus reprezentanţilor BNR ca împrumuturile ipotecare să nu fie afectate de noile măsuri de prudenţialitate. „Dorinţa noastră este să nu avem aceleaşi reguli stricte şi în ceea ce priveşte creditele ipotecare, pentru că, în acest caz, omul locuieşte în casa respectivă şi are o altă atitudine faţă de bancă şi faţă de familia sa. Asta este ceea ce ne-am dorit noi şi am senzaţia că BNR va accepta, pentru că s-a arătat interesată de această soluţie”, subliniat Radu Gheţea. Reprezentantul ARB a precizat că, în momentul de faţă, nu segmentul ipotecarelor e cel pe care se înregistrează cele mai mari restanţe, ci acela al creditelor de consum.
Cât despre poziţia oficialilor BNR în ceea ce priveşte proprunerea făcută de ARB, aceasta este deocamdată ţinută sub tăcere. Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, a refuzat să comenteze în orice fel pe marginea regulamentului aflat în lucru pe masa instituţiei pe care o reprezintă. Acesta nu a dat detalii nici despre data intrării în vigoare a noilor reguli şi nici despre aplicabilitatea acestora pe segmentul ipotecarelor.
Consecinţa noilor norme: putere de cumpărare redusă
În cadrul regulamentului de creditare aflat încă în faza de proiect pe masa BNR, există două modificări fundamentale ce ar afecta segmentul creditelor ipotecare. Cea dintâi prevede ca avansul solicitat de către bănci să fie diferenţiat în funcţie de valuta în care se va contracta creditul. Astfel, 15% ar fi avansul minim pentru creditele contractate în lei, 30% ar fi cel pentru împrumuturile în euro, în vreme ce, pentru alte valute, băncile ar trebui să solicite un avans de 40%. Singurele împrumuturi ce nu ar fi afectate de această prevedere ar fi cele prin intermediul programului Prima Casă, în cazul cărora avansul solicitat ar rămâne în continuare la 5%. Cea de-a doua modificare prevede ca, pentru împrumuturile în euro sau în alte valute, băncile să accepte un grad de îndatorare cu aproximativ 30-35% mai mic faţă de creditele în lei. Aceste două prevederi ar duce la scăderea semnificativă a puterii de cumpărare a românilor eligibili pentru credite ipotecare, precum şi la eliminarea altora din cursa pentru accesarea unui credit pentru achiziţia sau construcţia unei locuinţe.
Citeşte aici mai multe despre ce fel de locuinţă ţi-ai putea permite dacă normele BNR se vor aplica şi pe segmentul creditelor ipotecare.
Trandafir
Daca BNR doreste ca populatia sa contracteze credite in lei , indiferent de natura lor, atunci de ce nu intervine in scaderea indicelui de referinta ROBOR, pentru a avea DAE aproximativ egal cu cel al creditelor in EURO? Atunci nimeni nu ar fi nebun sa riste un credit in euro