Sistemele HVAC pot contribui la reducerea ratei de transmisie: pentru aceasta, influxul de aer proaspăt, din exterior, trebuie maximizat, iar funcțiile de recirculare a aerului – oprite.
În contextul relaxării restricțiilor de circulație, specialiștii implicați în proiectul România Eficientă au elaborat o serie de sfaturi practice pentru a preveni răspândirea COVID-19 la locul de muncă, pe baza recomandărilor Federației Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA). Ținând cont de posibilitatea transmiterii pe cale aeriană a virusului, sistemele HVAC (încălzire, ventilare și aer condiționat) pot contribui atât la răspândirea virusului, cât și la reducerea ratei de transmitere. Așadar, o cerință esențială pentru orice strategie de protecție în clădiri este ca sistemul HVAC să fie bine proiectat, executat, pus în funcțiune și întreținut.
„Unele soluții nu sunt legate direct de instalații, ci de acțiune preventivă rezonabilă. De exemplu, locurile de muncă să fie mai puțin aglomerate, cu respectarea regulilor specifice de distanțare socială a oamenilor în încăpere. Ceea ce învățăm azi poate fi utilizat și în viitor, mai ales în clădirile cu risc mare de îmbolnăviri, cum sunt școlile, spitalele, hotelurile, magazinele, restaurantele, închisorile etc.”
Conf. univ. dr. ing. Cătălin Lungu, vicepreședinte REHVA, membru al Consiliului Consultativ al proiectului România Eficientă
Iată, în continuare, cele cinci recomandări concrete pentru asigurarea siguranței sanitare la locul de muncă:
1. Creșterea debitelor de introducere/evacuare a aerul în/din sistemele de ventilare
Intensificarea ratei de ventilare cu aer proaspăt din exterior este utilă, întrucât ajută la diluarea concentrației de particule de virus din clădire și chiar și de pe suprafețe. În clădirile cu sisteme de ventilare mecanică, se recomandă un timp de funcționare prelungit al acestor sisteme. O soluție preferabilă este menținerea în funcțiune a instalației de ventilare 24/7, cu debite de ventilare reduse atunci când oamenii nu sunt în încăperi. Sfatul general este de a introduce cât mai mult posibil aer proaspăt din exterior. Totodată, sistemele de ventilare de evacuare a aerului viciat din toalete trebuie să funcționeze în permanență.
Dacă facem ventilare din anumite zone ale clădirii în alta, de exemplu, transmițând aerul din birou spre zona de holuri, acest lucru trebuie oprit în perioada pandemiei.
2. Precauție la utilizarea sistemelor de recuperare a căldurii
În anumite condiții, particulele de virus din aerul extras pot reintra în clădire. Sistemele de recuperare a căldurii pot transporta virusul atașat particulelor din partea de evacuare a aerului în partea de introducere, prin scurgeri/infiltrații. Totodată, se recomandă oprirea (temporară) a schimbătoarelor de căldură rotative pe durata pandemiei de COVID-19.
3. A nu se utiliza funcțiile de recirculare a aerului
În această perioadă, se recomandă evitarea recirculării centralizate a aerului și închiderea clapetelor de recirculare prin sistemul automat de management al clădirii sau manual. Atunci când este posibil, sistemele de climatizare care utilizează componente pentru recirculare locală a aerului interior, cum ar fi ventilo-convectoarele, trebuie oprite, de asemenea, pentru a se evita răspândirea particulelor de virus la nivelul întregii încăperi. Ventilatoarele acestor unități au filtre grosiere, care practic nu filtrează particule cu virusuri. Dacă nu este posibil să fie oprite, aceste unități trebuie incluse în programe de curățare, deoarece pot colecta particule, ca orice altă suprafață din cameră.
4. Despre aparatele de purificare a aerului
Pentru a fi eficiente, purificatoarele de aer trebuie să aibă cel puțin eficiența filtrului HEPA. Dacă se decide utilizarea unui purificator de aer (deși creșterea aportului de aer proaspăt prin ventilare regulată este, adesea, mult mai eficientă), se recomandă amplasarea aparatului în apropierea zonei de respirație.
Citește și:
5 paşi pentru asigurarea siguranţei sanitare a angajaților în momentul întoarcerii la birou
5. Utilizarea măștii de protecție
Un strănut poate face ca particulele să fie propagate până la o distanță de opt metri, generând particule fine care nu mai sunt picături, ci se pot transmite aerian. La fel, prin tuse, distanța de propagare poate ajunge la cinci metri. De aici reiese importanța utilizării măștii de protecție, care reprezintă o barieră pentru propagarea particulelor și picăturilor eliminate prin strănut și tuse.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfășoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli publice din diferite regiuni ale țării.
Crossppoint: O treime din companiile bucureștene și-au reluat activitatea la sediu. Până la sfârșitul verii, mai bine de jumătate dintre angajați pot reveni la birou -Ştiri imobiliare, Ştirea zilei – ImoExpert
[…] Citește și: Cum să previi răspândirea COVID-19 la locul de muncă. 5 sfaturi practice […]