Cum poți obține mai mult profit: să-ți ții banii la bancă sau în imobiliare?

A dispune de „cash” în actualul context economic este un atu important, ce se cere valorificat.

În cazul în care te numeri printre cei care au ceva economii – iar, pentru moment, ideea de a porni o afacere nu ți se pare tocmai atractivă -, probabil că te întrebi care este cea mai bună variantă de a-ți „rotunji” totuși capitalul, odată cu trecerea timpului. Imobiliare.ro îți prezintă, în cele de mai jos, o analiză orientativă asupra câștigurilor ce pot fi aduse de o sumă de 50.000 de euro – atât în cazul unui depozit bancar, cât și al unei investiții imobiliare:

Depozitele bancare, soluția cu cel mai mic risc
Dacă ești mai precaut din fire, varianta de a-ți păstra banii la bancă ți se va părea, probabil, cea mai atractivă. În opinia analistului financiar Dragoș Cabat, managing partner al portalului Efin.ro, în momentul de față, aceasta „este, pentru mulți, singura alternativă viabilă, pentru că are risc minim, lichiditate pe care o alegi de la început (în funcție de maturitatea depozitului) și nu necesită sume depuse importante sau cunoștinte în domeniul investițiilor”. Potrivit reprezentantului site-ului financiar, dobânzile practicate în piață pentru depozitele bancare în euro se situează la ora actuală între un prag minim de 2% și unul maxim de 5,5%. Astfel, dacă vei decide să ții la bancă economii în valoare de 50.000 de euro, valoarea dobânzilor cumulate în decursul unui an se va situa între 1.000 de euro și 2.750 de euro. De notat este însă că din aceste sume se va scădea impozitul pe venit datorat statului, în valoare de 16% – fapt ce va reduce câștigurile reale la un nivel cuprins între 840 de euro și 2.510 euro anual. Asta înseamnă că, în final, randamentul pentru un depozit bancar în euro se va situa între 1,68% și 5,02% pe an.

Investițiile în imobiliare redevin atractive
Pentru cei cu un „apetit” mai crescut pentru câștig – dar și pentru risc -, există, desigur, și varianta unei investiții imobiliare. Extrem de populară în anii de „boom” ai pieței, această opțiune și-a pierdut mult din popularitate în primii ani de criză, când prețurile proprietăților imobiliare au consemnat un declin abrupt, însă a început să-și recâștige tot mai mult atractivitatea în rândul investitorilor – mari și mici deopotrivă.

Pentru o achiziție în scop investițional se pretează mai multe tipuri de active imobiliare; dintre acestea, pentru un cumpărător cu un capital de 50.000 de euro, cea mai comună ar fi o proprietate rezidențială. De menționat este faptul că ultimii ani au dus la o „reconfigurare” serioasă a conceptului de „investiție” pe acest segment. Dacă creșterile fulminante de prețuri din perioada de boom au permis unora să obțină profituri masive din revânzare într-un răstimp relativ scurt (1-3 ani), este puțin probabil ca această situație să se repete în viitorul apropiat. Deși revenirea prețurilor proprietăților rezidențiale pe un trend ascendent este de așteptat odată cu îmbunătățirea situației economice și creșterea nivelului de trai al populației, este greu de crezut că piața va mai permite în următorii ani obținerea unor asemenea câștiguri. „Nu vom mai avea un 2008 prea curând. Mă aștept la o stabilizare a prețurilor, după care la o apreciere într-un ritm de 1-3% pe an (pe termen mediu, n.red.)”, spune George Marcu, broker/owner al agenției Green Angels și președintele Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR). În acest context, cumpărarea unei locuințe în scopul obținerii unui profit din revânzare reprezintă în continuare o alternativă viabilă, însă are asociat un grad mai mare de incertitudine – și, desigur, de risc. Un investitor interesat de această opțiune ar trebui să pornească la drum motivat de o perspectivă pe termen lung, care să includă și închirierea ca soluție de obținere a unui câștig.

Chirie de minimum 300 de euro/lună pentru o locuință de 50.000 de euro
Pentru o achiziție în scopul închirierii, cele mai potrivite sunt marile centre universitare ale țării, în frunte cu Bucureștiul, unde cererea de astfel de proprietăți este cea mai mare. Potrivit ofertelor de vânzare apartamente listate pe Imobiliare.ro, cu o sumă de 50.000 de euro poate fi cumpărată în Capitală o unitate locativă cu două camere într-un bloc vechi dintr-un cartier precum Dristor sau Titan – zone bine cotate în rândul chiriașilor datorită accesului facil la multiple mijloace de transport în comun, inclusiv metrou. Pentru o asemenea locuință, un proprietar ar putea obține din închiriere 250-300 de euro pe lună sau chiar mai mult – cu dotările corespunzătoare, bineînțeles.

Citește și: Un cartier „aerisit”, cu parc, spații verzi și mai multe stații de metrou. Ce chirii cer proprietarii

Pentru ca o locuință să fie atractivă din punct de vedere investițional, ea ar trebui să ofere un randament anual de minimum 6% din închiriere, este de părere George Marcu. Altfel spus, pentru a considera că ai făcut cu adevărat o „afacere”, din închirierea unui imobil de 50.000 de euro ar trebui să obții o chirie netă (după plata taxelor) de minimum 250 de euro pe lună (sau 3.000 de euro pe an). Astfel, dacă dintr-un venit brut din chirii de 3.600 de euro pe an (echivalentul a 300 de euro pe lună) se scad taxele către stat – impozitul pe venit de 16% și, mai nou, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în valoare de 5,5% (ambele calculate în sistem forfetar) -, rezultă un venit net de circa 3.020 de euro pe an. Așadar, se poate spune că varianta achiziției unei locuințe în valoare de 50.000 de euro poate fi considerată rentabilă doar în cazul în care aceasta poate fi închiriată cu cel puțin 300 de euro pe lună.

Citește și: În ce fel de locuințe merită să investești după 6 ani de criză?

Spațiu comercial în zonă semicentrală, pe străzi secundare
Aceeași „teorie” poate fi aplicată și în cazul achiziției unui spațiu comercial în scopul închirierii. Potrivit lui Cătălin Popescu, agent în cadrul firmei Imobiliar Expert Grup, cu 50.000 de euro poate fi achiziționat, într-o zonă semicentrală a Bucureștiului, un spațiu comercial de sub 30 de metri pătrați, localizat însă pe o stradă secundară, fără un vad comercial foarte bun. Atât costă, spre exemplu, un spațiu de 23 de metri pătrați în zona Maria Rosetti (în apropiere de intersecția cu Vasile Lascăr) pe SpatiiComerciale.ro. În prezent, acesta este închiriat unui magazin de patiserie cu 250 de euro pe lună; dacă din venitul brut anual (de 3.000 de euro) se scad taxele către stat, în valoare de circa 484 de euro, rezultă un câștig net de 2.516 euro. Acesta echivalează cu un randament de circa 5%, perfect similar cu cel obținut dintr-un depozit bancar. Pentru a obține o chirie mai bună, spune Cătălin Popescu, un astfel de spațiu ar trebui închiriat către o firmă cu activitate în domeniul serviciilor (cum ar fi o agenție de turism) și nu în vânzări, dat fiind că activitatea celei dintâi categorii este mult mai puțin influențată de traficul pietonal.

Terenurile agricole, singurele „neatinse” de criză
O altă variantă de investiție imobiliară ar fi achiziția unui teren (în scopul revânzării). Mai mult chiar decât în cazul pieței rezidențiale, segmentul loturilor pretabile pentru construcții nu permite în momentul de față efectuarea unor previziuni sustenabile în ceea ce privește evoluția prețurilor – chiar dacă acest tip de proprietăți încep să redevină atractive pentru marii investitori.

Citește și: Punct și de la capăt: gata cu recesiunea, start pentru o nouă etapă a pieței imobiliare?

Piața terenurilor agricole reprezintă însă o excepție de la această regulă. „Perioada de recesiune nu a avut influențe negative asupra evoluției prețurilor terenurilor agricole. Dimpotrivă, prețurile de tranzacționare s-au dublat comparativ cu ultimele luni ale anului 2007”, spune Flavius Pop, consultant în cadrul departamentului de investiții al companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox. Acesta precizează că un teren cu documentația în ordine și cu un grad ridicat de compactare poate fi achiziționat astăzi la un preț mediu de 3.000 de euro pe hectar, în cazul unor loturi de peste 100 de hectare. În condițiile în care prețurile suprafețelor agricole din alte țări europene sunt la ora actuală de până la opt ori mai mari decât cele din România, reprezentantul DTZ Echinox anticipează că prețurile practicate în țara noastră vor continua să crească în următorii doi ani, cu o marjă anuală cuprinsă între 5% și 10%. „Decizia de a cumpăra teren se poate dovedi inspirată pe termen lung dacă prețurile din România se vor alinia într-o anumită măsură prețurilor practicate în celelalte țări din vestul Europei”, notează acesta. Ce ar însemna, mai exact, o investiție „inspirată”? Achiziția unei suprafețe de 10-15 hectare într-o zonă ușor accesibilă, în care s-a păstrat ciclicitatea culturii și a recoltei, unde, în timp, se mai poate cumpăra teren și unde există o situație clară în ceea ce privește cadastrul și intabularea, este de părere Flavius Pop.

Citește și: Împotriva curentului: Ce proprietăți imobiliare au scăpat „nevătămate” de criză