Construim, construim, dar tot înghesuiți trăim!

Într-o gospodărie din Capitală locuiesc, în medie, circa patru persoane.

În ultimii doi ani, apetitul pentru construcția de locuințe s-a intensificat în mod vizibil pe piața bucureșteană, ajungând chiar să depășească performanțele consemnate în perioada de boom. Cu toate acestea, nevoia de locuințe a populației rămâne una stringentă.

2015 a fost un an bun în construcții, chiar foarte bun, în special pe segmentul rezidențial, recunoaște Marius Dragne, CEO în cadrul companiei producătoare de materiale de zidărie Xella România. „Piața se stabilizează și intră pe un curs sustenabil”, punctează acesta. Potrivit unui raport de piață publicat în toamna anului trecut de compania de consultanță Coldwell Banker Affiliates of Romania, numărul locuințelor finalizate în București și împrejurimi era estimat la peste 11.000 de unități pentru anul 2015 – cifră ce se situează peste cea atinsă în 2008, când la nivelul Capitalei au fost construite, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 10.192 de locuințe. (Cu un volum de 10.110 de locuințe finalizate, 2014 s-a situat ușor sub acest nivel.)

Peste 40% din tineri încă stau cu părinții
În ciuda volumului ridicat de livrări consemnat în 2014 și 2015 (cel puțin comparativ cu anii anteriori), cel mai mare oraș al țării duce în continuare lipsă de locuințe. Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania, estimează că Bucureștiul adăpostește peste trei milioane de oameni (incluzându-i aici și pe cei fără domiciliu „oficial” în Capitală). Stocul locativ ajunge însă la doar 800.000 de unități – ceea ce echivalează cu o medie de 3,75 de persoane pentru fiecare gospodărie. În aceste condiții, spune Pricop, peste 40% dintre tinerii cu vârste de până la 34 de ani încă locuiesc cu părinții (potrivit unui studiu Eurostat, n.red.).

Citește și: Românii și problema locuințelor supraaglomerate: știai că suntem pe primul loc din UE?

Nou versus vechi
În ceea ce privește direcția de dezvoltare a pieței rezidențiale bucureștene, Alexandru Pricop este de părere că „migrația” cumpărătorilor spre noile ansambluri rezidențiale se va accentua. Piața veche va exista în continuare, desigur, dar cea nouă va face diferența și va influența și prețurile pe vechi. Asta cu atât mai mult cu cât, după s-au concentrat mai mult pe zonele periferice ale orașului, dezvoltatorii de proiecte noi se îndreaptă tot mai mult spre cartierele tradiționale, concurând astfel direct cu blocurile ridicate în perioada comunistă.