Consolidarea structurii unei case reduce substanțial riscul seismic și îi crește durata de viață cu 50 de ani

Numărul de lucrări ce au ca obiect locuințe individuale este în creștere de la an la an.

Potrivit estimărilor companiei producătoare de materiale de construcții Sika România, în momentul de față, circa 10% din totalul proiectelor de consolidări structurale pe plan local au ca obiect locuinţe individuale, 60% sunt pentru instituţiile publice şi monumente istorice, în timp ce restul de 30% vizează clădiri de birouri, hoteluri şi locuinţe colective. „Românii încep să înţeleagă treptat importanţa consolidării seismice a locuinţelor proprii şi numărul proiectelor Sika de acest tip este în continuă creştere de la an la an”, subliniază Teodor–Ştefan Teodorescu, consultant tehnic în cadrul Sika România.

Buna execuție, „secretul” rezultatelor maxime
Principalele avantaje ale consolidării structurale a unei locuinţe sunt reducerea substanțială a riscului seismic şi creşterea duratei de viaţă a construcţiei. Astfel, orice lucrare de consolidare, indiferent de soluţia tehnică adoptată, dar corect executată, prelungeşte durata de viaţă a unei clădiri cu o perioadă de minimum 50 de ani, dar care poate ajunge și la 100 de ani (în condiţiile în care ulterior se aduc modificări care să dezechilibreze schema structurală și nu au loc evenimente pertubatoare – seism major, incendiu, etc.). În ceea ce privește reducerea pericolului în faţa cutremurului, aceasta poate varia între 80% și 93%, în funcție de mai mulţi factori (zona seismică în care se află locuinţa, starea ei, soluţia tehnică de consolidare, etc.).

Costuri de la 200 de euro/mp construit
Costurile unei lucrări de consolidare seismică diferă în funcţie de o serie de factori, printre care tipul materialelor alese, tipul de locuinţă etc. În cazul consolidării cu materiale compozite a unei structuri multietajate, grav avariate, costul unei asemenea intervenţii variază între 200 şi 600 de euro pe metru pătrat construit (fără modificarea arhitecturii iniţiale); folosind metoda clasică de consolidare (ce constă în mod uzual din suprabetonări), costurile ajung la 700-1.000 de euro pe metru pătrat construit. „Costul consolidării cu materiale compozite a unei locuinţe individuale este redus, intervenţia presupunând foarte puţin deranj şi o manoperă mult mai ieftină, comparativ cu metoda tradiţională, chiar dacă preţul pe unitatea de produs poate fi uneori mai ridicat. Astfel, punând în balanţă costurile totale (material şi manoperă) ale unei consolidări clasice şi pe cele ale unei consolidări cu fibre de carbon sau de sticlă, aplicarea tehnicilor moderne cu fibre este întotdeauna mai ieftină”, notează Teodorescu.

Printre cele mai mari proiecte de consolidare seismică la care Sika România a participat în ultimii ani se numără următoarele clădiri: Academia de Studii Economice, Palatul Victoria, Teatrul Naţional, Muzeul Naţional de Artă al României, Ateneul Român şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (din Capitală), Biserica Mănăstirii Golia, Biserica Banu, Biserica Armenească şi Catedrala Mitropolitană (în Iaşi) şi Filarmonica (din Arad).