Confortul locatarilor şi valoarea arhitecturală a unei clădiri pot fi sporite printr-o soluţie simplă, ce pune accentul pe beneficiile aduse de natură.
În condiţiile în care trendul construcţiilor ecologice capătă avânt şi în România, îmbinarea arhitecturii cu natura este o cerinţă tot mai des luată în calcul de către arhitecţi. Interesant este că această direcţie poate fi exploatată nu doar în cazul clădirilor noi, cu un grad ridicat de tehnologizare, ci poate reprezenta o soluţie chiar şi pentru blocurile vechi de apartamente. O dovadă în acest sens este proiectul câştigător al secţiunii Concursuri de Arhitectură, studii şi proiecte (nerealizate) din cadrul Anualei de Arhitectură 2012, intitulat „Unitatea verde” (foto).
Soluţia propusă de arhitecţii Ernest Atanasiu, Iulian Moşu şi Ştefan Stana permite transformarea unui bloc vechi de apartamente într-o adevărată oază de verdeaţă. „Un oraş cu străzi străjuite de coloşi trişti din beton are nevoie de o schimbare majoră. Fiecare din aceste blocuri găzduieşte apartamente cu suprafeţe locuibile mici. Balcoanele sunt subdimensionate şi sufocate de tâmplăria din PVC. Spaţiul generat este mic şi nu poate fi utilizat pentru scopul pentru care a fost creat: să fie un loc de relaxare în aer liber”, explică autorii proiectului.
Balcoanele devin terase
Potrivit celor trei arhitecţi, o soluţie simplă la lipsa de spaţii verzi şi la suprafeţele mici ale locuinţelor ar consta în alăturarea la faţada blocului a unei structuri metalice uşoare, legată punctual de balcoanele existente la fiecare etaj. Vechile balcoane pot fi transformate astfel terase largi. Având o fundaţie proprie, cadrul metalic nu ar afecta structura blocului. „Intervenţia asupra clădirii existente este minimă: se înlătură doar parapeţii balcoanelor şi se lărgesc golurile ferestrelor pentru a permite trecerea din orice cameră spre noua terasă”, explică autorii. În viziunea acestora, pe fiecare terasă ar trebui să se găsească ghivece supradimensionate care să permită creşterea unei perdele verzi bogate. De asemenea, din loc în loc ar trebui să se planteze arbuşti şi arbori de mici dimensiuni care să crească pe înălţimea mai multor etaje. Separarea vizuală între terasele ce aparţin unor apartamente diferite s-ar face cu ajutorul unei plase metalice care să permită dezvoltarea în timp a unei vegetaţii căţărătoare. Dincolo de confortul locatarilor, printre avantajele oferite de grădina verticală se numără protecţia acustică sporită, influxul suplimentar de oxigen şi filtrul natural pentru lumina directă a soarelui pe faţadele sudice.
O alternativă la „împachetarea” cu polistiren
Autorii proiectului Unitatea Verde consideră că acesta este, totodată, şi o soluţie la degradarea arhitecturii prin izolarea blocurilor cu polistiren. „Intens mediatizatul program de reabilitare termică aduce în prim-plan o rezolvare primitivă şi universal valabilă care distruge încet-încet identitatea fiecărei străzi în favoarea confortului termic. Execuţii stângace şi alegeri nefericite ale neprofesioniştilor îneacă arhitectura indiferent de valoarea acesteia”, motivează aceştia. Printre problemele ce pot apărea la izolarea blocului cu polistiren se numără blocarea transferului de vapori prin pereţii clădirii, fapt ce poate avea un impact negativ asupra sănătăţii locatarilor.
Citeşte şi:
Arhitecţii: polistirenul nu este o soluţie universală pentru reabilitarea termică! Vezi ce probleme pot apărea în timp
Alte articole din secţiunea Home & Deco.
dan loha
o idee excelenta!!!
Ar trebui sa fie si aplicata macar experimental pe un bloc. Multora le-ar placea si poate ar decide sa faca si ei asa. Inceputul e greu.
Gabi
Se va pune in practica sau ramane la stadiul de proiect?
cosmin
primul raspuns al romanilor ar fi sa inchida terasele cu niste termopane albe