Deși au un potențial major de dezvoltare, acest gen de active imobiliare sunt, practic, cel mai puțin luate în seamă pe piața locală – ceea ce explică de ce sunt atât de ieftine. În alte țări din UE, însă, acestea se vând cu până la 30 de ori mai scump.
Cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE), relevă că România are cele mai ieftine terenuri agricole dintre toate statele membre. Astfel, la nivelul anului 2016, un hectar de teren arabil se vindea, la nivel național, cu o medie de 1.958 de euro. Potrivit Imobiliare.ro, cam atât ar costa, în medie, un metru pătrat de apartament într-o zonă „bună” a Bucureștiului, precum Dorobanți-Floreasca.
„Țara Lalelelor”, cele mai scumpe terenuri agricole
Într-o țară precum Olanda, însă, unde pot fi găsite cele mai scumpe terenuri agricole, prețul unui hectar ajungea, în 2016, la o medie de 63.000 de euro. Potrivit reprezentanților Eurostat, prețurile terenurilor din UE variază considerabil de la stat la stat, în funcție de legislația națională în domeniu, condițiile regionale și locale (climă, calitatea solului, înclinare etc.), dar și de legea economică a cererii și a ofertei. Pentru România, putem trage concluzia că cea mai importantă cauză din spatele prețurilor mici ale terenurilor agricole este cererea scăzută. Aceasta este determinată atât de interesul scăzut (mai ales al generației tinere) pentru activități agricole, cât și de puterea redusă de cumpărare (și exploatare) a celor care ar fi totuși interesați de domeniu.
România, cele mai multe ferme din UE
Potrivit Eurostat, România este țara cu cele mai multe ferme din UE, respectiv 3.422, acestea reprezentând o treime (33%) din totalul celor existente. Asta în condițiile în care la nivelul Uniunii funcționau, în 2016, 10,3 milioane de ferme, ce exploatau puțin peste 171 de milioane de hectare, adică aproximativ 40% din suprafața totală a Uniunii Europene.
Fermele din UE pot fi împărțite în trei grupuri majore: fermele de subzistență, unde concentrarea este pe obținerea alimentelor necesare pentru fermieri și familiile lor, ferme mici și medii, ce reprezintă afaceri de familie, și ferme mari, conduse de antreprenori.
Din acest punct de vedere, majoritatea fermelor din România sunt însă de dimensiuni reduse – putând fi încadrate, astfel, la categoria celor de subzistență: 92% din totalul fermelor aveau mai puțin de cinci hectare (spre deosebire de statisticile la nivelul Uniunii per ansamblu, unde 65% din totalul fermelor erau de mici dimensiuni). Pe de altă parte, însă, fermele de 50 de hectare și peste, ce reprezintă 0,5% din total, exploatau 51% din terenul agricol utilizat la nivel național.
6 țări dețin peste 50% din suprafața agricolă din regiune
În ciuda preponderenței fermelor de mici dimensiuni, România ocupă totuși un loc rezonabil în clasamentul european din punctul de vedere al suprafeței agricole utilizate. Cu o suprafață agricolă utilizată de 12,5 milioane de hectare, țara noastră se situează pe poziția a șasea la nivelul UE, după Franța (27,8 milioane de hectare), Spania (23,2 milioane de hectare), Marea Britanie (16,7 milioane de hectare), Germania (15,2 milioane de hectare) și Polonia (14,4 milioane de hectare). Cumulat, aceste țări dețin mai bine de jumătate din totalul suprafeței agricole utilizate din Uniunea Europeană, ce ajunge la circa 171,3 milioane de hectare.
ciuchita tavi
Atu-urile romanesti in domeniu sunt putin folosite!!