Piața de profil a devenit atractivă din punct de vedere investițional din 2009 încoace.
Perioada de recesiune economică din ultimii ani a lovit, fără distincție, aproape toate palierele real-estate-ului autohton, ducând la ieftiniri considerabile ale proprietăților imobiliare. Unul singur – mai mult sau mai puțin ignorat în perioada de boom economic – a scăpat neatins.
Pe fondul unei cereri crescute din partea investitorilor străini (dar nu numai), acest segment a reușit să consemneze majorări de prețuri chiar pe parcursul crizei economice. „Terenurile agricole continuă să fie căutate în ciuda faptului că, de la începutul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieței imobiliare”, se arată într-un raport de piață realizat de compania de evaluare Darian. Totodată, în perioada 2002-2012, preţurile pentru acest tip de proprietăți au crescut de 25 de ori, într-un ritm de apreciere de 40% pe an.
Citește și: În atenție revin terenurile: cererea crește – încep și prețurile?
Străinii și agricultura românească
Potrivit reprezentanților Darian, terenurile agricole reprezintă un plasament care a început să fie luat serios în considerare de investitorii din afara agriculturii abia după 2009, în contextul căderii pieţei imobiliare tradiţionale. Interesul străinilor pentru asemenea achiziții explodase deja odată cu intrarea României în UE, în ultimii opt ani fiind încheiate cele mai multe tranzacții. În prezent, investitorii străini au în România, în proprietate sau arendă, peste un milion de hectare de teren arabil, adică circa 11% din totalul disponibil local. Piaţa terenurilor agricole din România a fost liberalizată la începutul anului trecut, când cetățenii străini (persoane fizice din Uniunea Europeană) au primit dreptul de a cumpăra terenuri agricole în România. Guvernul a adoptat însă legea tranzacţiilor cu terenuri, care dă întâietate comunităţilor locale în vederea achiziţiei.
Parcelele extinse, cele mai atractive
Piaţa de profil este structurată, per ansamblu, în două categorii majore: piaţa primară, reprezentată de parcele mici de teren (cu suprafețe cuprinse între 1 și 10 hectare), care se tranzacționează, în general, doar cu titlu de proprietate, și piaţa secundară, compusă din parcele comasate (între 50 și 2.000 de hectare), care sunt înscrise, în general, în cartea funciară. Prețurile de achiziție variază atât în funcție suprafața parcelelor, cât și de factori precum regiunea geografică, gradul de comasare, fertilitatea și caracteristicile solului.
Zonă: | Piața primară: | Piața secundară: |
Câmpia de Vest | 2.300–2.800 euro/ha | 3.800–5.000 euro/ha |
Câmpia Română – Oltenia | 1.800–2.300 euro/ha | 2.800–3.300 euro/ha |
Câmpia Română – Muntenia | 1.900–2.400 euro/ha | 3.300–4.500 euro/ha |
Podișul Dobrogei | 2.300–3.000 euro/ha | >3.000–4.000 euro/ha |
Podișul Moldovei, Podișul Getic și Depresiunea Transilvaniei | 2.000–2.700 euro/ha | 2.800–3.500 euro/ha |
Sursa: Darian