Câștiguri mai mici pentru salariați, noi presiuni puse pe angajatori, încurajarea acceptării muncii la gri, dificultăți în ocuparea joburilor vacante într-unul dintre sectoarele cele mai afectate de deficitul de forță de muncă, creșteri ale prețurilor materialelor de construcții și o potențială majorare a prețurilor locuințelor, dacă cererea o va permite.
Acestea sunt câteva dintre efectele așteptate în sectorul construcțiilor și pe piața rezidențială în urma modificărilor legislative aduse de Ordonanța trenuleț.
Avantajul facilităților fiscale – mai mulți angajați în construcții și o pondere mai mare a sectorului în PIB
Guvernanții ar trebui să gestioneze economia cu predictibilitate, spun reprezentanții firmelor din construcții, dar modificările legislative, în special cele care vizează Codul Fiscal, au efectul opus și impactul lor poate fi simțit pe termen lung. În plus, de predictibilitate avem cu toții nevoie – de la antreprenorul care își desfășoară activitatea în acest domeniu la cumpărătorul care își dorește o locuință.
Ordonanța trenuleț schimbă din mers regulile, având în vedere faptul că cei din construcții se așteptau ca facilitățile fiscale să mai fie obținute pe o perioadă de câțiva ani.
“Predictibilitatea este condiția esențială pe care un antreprenor o are în vedere în momentul în care se lansează într-o afacere, dar și pe toată durata de existență a firmei. Nu toate societățile sunt pregătite să suporte povara fiscală pe salarii apărută prin prezenta Ordonanță, contrar prevederilor legale care stabileau facilități fiscale pentru sectorul construcțiilor pe o perioadă de zece ani, de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2028″, ne-a declarat Adriana Iftime, Directorul General al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
“Pe perioada când au fost aplicate facilitățile fiscale s-a dovedit că acestea au fost reale stimulente economice – a crescut numărul angajaților în construcții de la circa 300.000 în 2018 la aproape 500.000 în 2024, a crescut ponderea construcțiilor în PIB-ul României, de la mai puțin de 6% la peste 8% în 2024 – în condițiile în care întreg PIB-ul a crescut și a fost diminuată munca la negru sau gri“, a mai explicat aceasta.
Efectele eliminării facilităților fiscale. Primii afectați, angajații din construcții
Salariații din construcții vor fi primii afectați de măsurile incluse în Ordonanța trenuleț. Prin aplicarea acestora ei își vor pierde automat 10% din câștiguri.
“Pentru a-și putea păstra forța de muncă, angajatorii vor trebui, dacă pot, să acopere o diferență de peste 450 de lei pe angajat pe lună, calculat la salariul minim din construcții. Firmele mici și chiar mijlocii care nu vor putea acoperi aceste diferențe vor dispărea de pe piață“, potrivit Directorului General FPSC.
“Probabil că în anumite sectoare, cum ar fi cel rezidențial în care finanțatorul nu mai este statul, poate să crească din nou fenomenul de <muncă la gri>“, a mai menționat Iftime.
Practic, unii dintre salariați vor fi tentați sau chiar vor accepta să obțină un venit mai mic în acte și să primească restul banilor “în plic”.
Și reprezenții platformei de locuri de muncă eJobs sunt de părere că fenomenul muncii la gri poate lua amploare în sectorul construcțiilor în următoarea perioadă.
“Ordonanța va pune și mai multă presiune pe un sector care era și înainte unul dintre cele mai afectate de deficitul de forță de muncă. Pe de o parte, vom vedea tot mai mulți angajați reorintându-se spre alte domenii, mai bine plătite, ceea ce va accentua și mai mult deficitul. Pe de altă parte, eliminarea facilităților fiscale va încuraja creșterea economiei gri, căci o parte dintre angajatori vor căuta să evite creșterea costurilor”, ne-a declarat Raluca Dumitra, CMO eJobs.
Anul trecut, 9% din totalul locurilor de muncă noi de pe eJobs au venit de la angajatori din sectorul construcțiilor, domeniul situându-se pe locul 7, în creștere cu o poziție față de 2023. Discutăm despre mai bine de 26.000 de locuri de muncă.
“Eliminarea facilităților fiscale va duce la și mai multă impredictibilitate în piață. Companiile care vor încerca să suporte diferențele salariale pentru a nu pierde angajații vor suferi presiuni financiare foarte mari. Vom vedea și companii pe care impactul le va destabiliza semnificativ. De asemenea, o parte din noile costuri vor fi transferate către consumatori, ceea ce se va reflecta în prețuri mai mari”, a mai adăugat ea.
Ce creșteri ale prețurilor anticipează specialiștii?
Materialele de construcții s-au scumpit semnificativ în 2024. Doar în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, prețul oțelului a înregistrat o creștere cu 35% față de 2023, iar cel al cimentului s-a majorat cu 28%, conform constructiv.ro.
Reprezentanții FPSC se așteaptă să vadă în curând noi majorări în costurile materialelor de construcții, pe fondul modificărilor aduse de Ordonanța trenuleț.
“Pentru contractele noi, firmele vor trebui să-și evalueze ofertele ținând seama de aceste costuri suplimentare. În condițiile în care vom avea creșteri și la energie și combustibili, evident că vom avea creșteri la prețul materialelor de construcții și sigur creșteri la prețul final al construcției”, în opinia Directorului General al patronatului.
Românii care vor să facă o achiziție imobiliară ar putea să plătească mai mult, dar doar dacă cererea va suporta prețurile actuale. Apartamentele s-au scumpit deja la nivel național cu 14% în ultimul an, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. În marile orașe, însă, majorările au ajuns chiar și la 20%.
Spre comparație, în 2023, avansul înregistrat pe țară în ritm anual a fost de doar 6%.
“Piața rezidențială este deja în fața provocării de a performa în urma creșterii prețurilor cu două cifre pe parcursul anului trecut, iar acest mecanism al prețului va fi un rezultat direct al raportului dintre cerere și ofertă“, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
În 2024 s-au scos la vânzare cu 30% mai puține locuințe decât în 2023, iar conform datelor Institutului Național de Statistică în primele nouă luni au fost finalizate în România 42.312 locuințe, cu 7.681 mai puține decât în perioada similară a anului precedent.
Am începutul 2025 cu un preț mediu solicitat de proprietari și dezvoltatori pentru apartamentele scoase la vânzare de 1.710 euro/mp util. Un record pe țară s-a înregistrat în Cluj-Napoca, acesta fiind primul oraș din România în care prețul mediu a atins pragul de 3.000 euro/mp.
