Bilanțul a 5 ani de Prima Casă. 2014 începe optimist: ce fonduri mai au băncile și cum „arată” piața

În 2013, românii nu au luat atât de multe credite ca în 2012, însă apetitul pentru finanțare s-a situat vizibil peste nivelul din anii precedenți.

După un an plin de activitate (și nu lipsit de surprize), programul Prima Casă dispune la ora actuală de suficiente fonduri pentru a satisface cererile populației timp de câteva luni bune în 2014. Potrivit datelor transmise către Imobiliare.ro de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), la jumătatea lui decembrie anul trecut, plafonul de garantare disponibil pentru băncile participante la program permitea acordarea de finanțări în valoare totală de aproximativ 1,8 miliarde de lei (echivalentul a circa 400 de milioane de euro).

UPDATE: Pe data de 7 ianuarie 2014, reprezentanții Executivului au aprobat o Hotărâre de Guvern ce prevede suplimentarea fondurilor alocate pentru programul Prima Casă cu 1,2 miliarde de lei în 2014. La această sumă se adaugă diferența rămasă nefolosită din plafonul stabilit pentru 2013, respectiv o sumă de 677 de circa milioane de lei, potrivit estimărilor inițiale. Luând în calcul împărțirea riscurilor de creditare între stat și bănci în proporție de 50%-50%, rezultă că acestea din urmă pot acorda credite în valoare totală de circa 3,75 miliarde de lei, dublul sumei „puse la bătaie” de către Guvern.

Click aici pentru mai multe detalii

Conform statisticilor oficiale, din ianuarie 2013 până la jumătatea lunii decembrie românii au contractat peste 24.500 de credite tip Prima Casă, în valoare cumulată de aproximativ 900 de milioane de euro. Per total, în cei cinci ani de funcționare a programului, statul a aprobat acordarea a peste 100.000 de garanții, în valoare totală de peste patru miliarde de euro. Activitatea de creditare din 2013 se situează ușor sub cea din 2012, dar rămâne mai bună (ca număr) decât nivelul consemnat în anii anteriori. De la „mutarea” programului pe lei, din august până la jumătatea lui decembrie 2013, au fost acordate circa 6.500 de astfel de garanții, în valoare de aproximativ 940 de milioane de lei.

Costul creditelor în moneda națională, în scădere
Aceste rezultate arată că, poate contrar unor așteptări, restricționarea finanțării la moneda națională nu a reușit să „doboare” cererea românilor pentru creditele co-garantate de către stat (produs extrem de atractiv datorită avansului de doar 5% solicitat de către bănci). Asta în ciuda faptului că, la momentul implementării acestei schimbări, apetitul pentru împrumuturile în lei era extrem de redus, în condițiile în care rata pentru acestea se situa cu circa 30% peste cea a produselor echivalente în euro.

Între timp însă, Banca Națională Română (BNR) a operat mai multe reduceri ale dobânzii de politică monetară; aceasta se situează în prezent la un nivel de 4% (față de 5,25% la începutul lui 2013), iar analiștii bancari se așteaptă la continuarea trendului descendent în 2014. Așa se face că, la ora actuală, împrumuturile în lei în general și cele de tip Prima Casă în special sunt mult mai atractive decât în urmă cu 12 luni. În august 2013, când s-a trecut la creditarea exclusivă în lei prin Prima Casă, cel mai ieftin produs din această categorie avea o Dobândă Anuală Efectivă (DAE) de 7,06%. După reducerile dobânzii de politică monetară aplicate de BNR însă, costurile creditelor co-garantate de către stat se situează acum la un nivel foarte apropiat de cele ale împrumuturilor standard în euro. Astfel, spre sfârșitul lui decembrie 2013, cel mai ieftin produs Prima Casă avea un cost de 5,59% pe an; pe de altă parte, cel mai accesibil produs standard în euro se situa la un nivel al DAE de 5,39%.

După șocul trecerii pe lei, lucrurile au revenit la normal
Astfel, la început de 2014, perspectivele pentru cei care vor să acceseze un credit de tip Prima Casă sunt optimiste. Acest fapt este relevat și de o evidentă tendință de „reașezare” a pieței. Alina Necula, director de marketing și vânzări în cadrul companiei Adama, spune că în perioada imediat următoare modificării programului guvernamental, piața a întâmpinat un blocaj al cererii, însă acesta a fost de scurtă durată, astfel încât, în prezent, lucrurile au revenit la normal. „Trecerea programului la finanțări exclusiv în lei a dus la o scădere a cererii, fapt care s-a întâmplat, de altfel, la fiecare început de etapă a Prima Casă. Această scădere s-a mai redus în octombrie, iar în noiembrie și decembrie noi am înregistrat un nivel al cererii similar cu cel din perioada creditării în euro prin Prima Casă; lucrurile s-au așezat”, subliniază și Gabriel Voicu, directorul departamentului de locuințe noi al Coldwell Banker Affiliates of Romania. Potrivit acestuia, programul guvernamental reprezintă în continuare o modalitate foarte importantă de finanțare pentru cumpărători. „În funcție de tipul proiectului și de segmentul căruia i se adresează, Prima Casă poate deține o pondere în vânzări care pleacă de la 25% și poate ajunge la peste două treimi”, estimează reprezentantul Coldwell Banker.