Mai multe autorizații de construire. Județele care au avansat cel mai mult anul trecut

Anul 2024 a adus un ușor avânt în sectorul construcțiilor rezidențiale din România. Potrivit Institutului Național de Statistică, au fost emise 35.667 de autorizații de construire la nivel național, cu aproape 3% în plus față de 2023.

Ne aflăm însă departe de situația înregistrată în anii 2020-2022, când la nivel național se emiteau peste 41.000 de autorizații de construire.

Un an mai bun, dar cu frâne regionale

2024 a fost un an cu un bilanț pozitiv în sectorul construcțiilor rezidențiale, dar nu uniform pe întreg teritoriul țării.

În trei regiuni de dezvoltare au putut fi observate cele mai mari creșteri în numărul autorizațiilor de construire eliberate local. Este vorba despre Sud-Muntenia (+441 autorizații, include județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman), despre regiunea de Vest a țării (+375, include județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) și despre București-Ilfov (+206).

În schimb, Centrul țării (-112 autorizații, județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) și regiunea Sud-Vest Oltenia (-18, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) au mers împotriva curentului.

Bucureștiul, la răscruce: o nouă eră în emiterea autorizațiilor?

Pe măsură ce restul țării își continuă expansiunea, iar zonele periurbane ale marilor orașe devin tot mai atractive pentru noi dezvoltări, Bucureștiul se pregătește pentru un moment de cotitură în politica sa urbanistică.

În noiembrie 2024, bucureștenii au avut de răspuns în cadrul unui referendum local la o întrebare esențială pentru dezvoltarea Capitalei: cine ar trebui să elibereze autorizațiile de construire?

Cu o prezență la vot de aproape 41%, rezultatul a fost clar – 66,44% dintre votanți au decis că Primarul General ar trebui să preia această atribuție, în detrimentul administrațiilor locale. Această decizie ar putea aduce o schimbare radicală în modul în care se dezvoltă Bucureștiul. Nicușor Dan, un critic vocal al haosului imobiliar, vede această centralizare ca pe o oportunitate de a stopa “mafia imobiliară” și de a introduce reguli mai stricte în procesul de autorizare. 

Totuși, pentru ca schimbarea să fie implementată, este nevoie de o modificare legislativă, ceea ce înseamnă că drumul de la vot la realitate este încă lung.