Bucureștenii care au mers, pe 24 noiembrie, la urne au putut să-și voteze candidatul favorit în cursa pentru alegerile prezidențiale, dar și să-și exprime opinia într-un referendum local pentru o serie de schimbări în modul în care este administrat orașul.
Ajunși în secțiile de votare, bucureștenii au primit trei buletine de vot pentru întrebările referendumului. Rezultatul obținut la prima dintre acestea ar putea avea pe viitor un impact semnificativ pentru sectorul imobiliar.
Până luni dimineață, după centralizarea a 99,22% din procesele verbale, la întrebarea “Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?” 66,44% dintre cei care au participat la referendum au votat “Da”, iar 33,56% “Nu”.
Practic, competența de emitere a autorizațiilor de construire ar urma să treacă pe viitor de la primăriile de sector la Primăria Generală a Municipiului București.
Și la celelalte două întrebări, care au vizat redistribuirea resurselor financiare la nivel de oraș și introducerea unui program de sănătate și de prevenire a consumului de droguri în toate școlile din Capitală, cei mai mulți participanți la referendum au votat “Da”.
Pragul necesar pentru validarea consultării locale a fost atins duminică, înainte de ora 17:30. Au avut posibilitatea de a-și exprima votul în cadrul referendumului din București cetățenii români cu o vârstă de peste 18 ani, care au domiciliul sau reședința în Capitală, deci inclusiv persoanele care au obținut recent viza de flotant.
Au votat, în total, 40,96% dintre bucureștenii cu drept de vot. Cele mai multe persoane care au răspuns la întrebările referendumului local au avut o vârstă cuprinsă între 45 și 65 de ani.
Primarul Capitalei s-a prezentat, la rândul său, la vot la Secția nr. 888 de la Școala Gimnazială “Luceafărul”, aflată în Sectorul 5. La ieșirea de la urne, acesta a spus “Am votat pentru referendumul local pentru ca Bucureștiul să devină un oraș ordonat, guvernabil, administrabil, cu o alocare a banilor acolo unde trebuie și mai ales (…) cum votez întotdeauna, împotriva mafiei imobiliare“.
Ce urmează?
Referendumurile locale pe teme de interes deosebit sunt facultative, deci pentru ca votul să fie transpus efectiv în realitate el trebuie să devină mai întâi lege. Sunt necesare astfel o serie de schimbări legislative în Parlament. Este important, în acest sens, ca Parlamentul să fie dominat de o majoritate similară cu cea a Consiliului General al Municipiului București, deci de dreapta. Trebuie menționat și faptul că Nicușor Dan a fost un candidat independent la Primăria Capitalei.
Reacția primarului la rezultatul referendumului nu a întârziat să apară. De altfel, el a cerut Parlamentului să confirme votul și a solicitat partidelor politice ca până la alegeri să se pronunțe cu privire la transpunerea în legislație a rezultatului referendumului.
“În dezbaterea pe care o să o avem în câteva săptămâni pe legea bugetului național să fie inclus rezultatul referendumului de zi, în dezbaterea pe care o să o avem în prima jumătate a lui 2025 pe Codul urbanismului să fie inclus referendumul de azi și Codul Fiscal să fie modificat conform rezultatului referendumului de azi, în prima jumătate a lui 2025”, a declarat Nicușor Dan.
Dacă Primarul Capitalei va ajunge, efectiv, să fie responsabil de emiterea autorizațiilor, există posibilitatea ca pe parcursul anului viitor să vedem o nouă creștere la nivelul prețurilor locuințelor. Zona periurbană ar putea, totodată, să atragă tot mai mulți cumpărători.
“În urma referendumului organizat în Capitală, bucureștenii și-au arătat sprijinul pentru demersul Primarului General acordându-i încredere în gestionarea emiterii autorizațiilor de construire. Acest rezultat evidențiază, cu siguranță, o lipsă de încredere în dezvoltatorii imobiliari, ceea ce este îngrijorător pentru piața imobiliară. Pe de altă parte, referendumul nu rezolvă nimic, doar legitimează blocajul emiterii de autorizații la nivelul Capitalei”, este de părere Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
“În contextul în care două treimi din cumpărători vor locuințe noi, iar oferta este deja de mult timp în scădere, să ne așteptăm, așadar, ca și în 2025 să vedem o creștere de prețuri. Un alt efect potențial este creșterea cererii pentru locuințele din periurban care nu doar că nu rezvolvă problema traficului din București, ci o amplifică, dar ridică problema în continuare asupra calității unor imobile construire în zonele ieftine din jurul orașului”, explică el.
Numărul autorizațiilor, în scădere la nivelul Capitalei
Pe parcursul ultimilor ani, numărul autorizațiilor de construire emise pentru clădiri rezidențiale în București a scăzut constant. Dacă în anii 2020 – 2021 au fost emise peste 600 de autorizații de construire, în 2022 numărul acestora scăzuse deja sub 500, iar în 2023 sub 400, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Suprafața utilă aferentă autorizațiilor s-a contractat de la peste 1,5 milioane de metri pătrați la aproape 930.000 metri pătrați anul trecut.
În primele nouă luni ale acestui an au fost eliberate la nivelul Municipiului București 272 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale pentru o suprafață utilă aferentă de sub 539.000 de metri pătrați.
Scade dramatic numărul locuințelor finalizate
În primele trei luni ale acestui an au fost finalizate la nivelul Municipiului București 1.705 locuințe, cele mai multe fiind localizate pe raza sectoarelor 3 și 6, potrivit datelor INS.
Alte 1.972 de locuințe au fost finalizate în Capitală în trimestrul al II-lea, cele mai multe dintre acestea aflându-se tot în sectoarele 3 și 6.
Discutăm, astfel, despre un total de 3.677 de locuințe, în condițile în care în prima jumătate a anului trecut au fost finalizate în Capitală aproape 6.500 de locuințe.
Tot mai puține locuințe disponibile cumpărătorilor în București
Oferta de locuințe disponibilă la nivelul Capitalei pentru cei care își doresc să facă o achiziție imobiliară scade constant.
Dintr-un total de circa 60.600 de apartamente și case scoase la vânzare în cele mai mari șase orașe din România pe parcursul trimestrului trecut, 51% au fost în Capitală, potrivit datelor Imobiliare.ro. Discutăm despre 31.000 de proprietăți, cu aproape 20% mai puține decât în perioada similară a anului trecut.
O scădere chiar mai puternică a putut fi observată la nivelul locuințelor noi. În total, în trimestrul al III-lea al acestui an cumpărătorii au putut să-și aleagă viitoarea locuință din aproximativ 8.300 de proprietăți noi, pentru care lucrările de construcții au fost finalizate începând cu anul 2020.
Oferta a scăzut cu 25% pe acest segment al pieței rezidențiale, dacă ne raportăm la intervalul similar din 2023.
Prețuri și cu 26% mai mari pentru bucureștenii care vor să devină proprietari
În condițiile unei cereri puternice și a unei oferte în scădere, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare a crescut în Capitală cu aproape 16% într-un an, ajungând la o medie de 1.841 euro/mp util în octombrie, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.
Strict pe segmentul nou al pieței rezidențiale, prețurile s-au majorat într-un an cu aproape 26%, depășind media de 2.000 de euro/mp util.
Chiar și în aceste condiții, apartamentele se vând tot mai rapid, conform datelor Imobiliare.ro prezentate în cel mai nou raport. Proprietarii și dezvoltatorii din București au ajuns să aibă nevoie, în medie, de doar 49 de zile pentru identificarea cumpărătorilor, aceasta fiind cea mai mică perioadă de vânzare înregistrată în cele mai mari centre regionale ale țării.
