O propunere legislativă care poate să aibă un impact semnificativ în îmbunătățirea eficienței energetice aferente blocurilor vechi din România și poate micșora diferențele de preț dintre locuințele vechi și cele nou finalizate merge la promulgare, după ce a trecut de Camera Deputaților cu doar un vot “împotrivă”.
Este vorba despre proiectul care aprobă ordonanța de urgență 179/2022 pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Eficiența energetică este un obiectiv de importanță majoră atât la nivel național, cât și european, în contextul în care sectorul clădirlor este considerat unul dintre pricipalii consumatori de energie și de emitere a gazelor cu efect de seră. Proiectul prevede ca pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor să fie folosiți mai mulți bani din fonduri europene nerambursabile, respectiv 90%, restul urmând să provină din bugetele locale sau ale asociațiilor de proprietari.
“Deși România a depus eforturi pentru a spori eficiența energetică a fondului său de clădiri publice și private, rezidențiale și nerezidențiale, rămâne în continuare un segment considerabil al fondului de clădiri existente ce va trebui renovat până în anul 2050, pentru a îndeplini obiectivele de eficiență energetică stabilite în directivele europene și asumate în documentele strategice și legislația națională”, se explică în expunerea de motive aferentă proiectului de lege.
Combaterea sărăciei energetice, printre posibilele efecte ale legii
Îmbunătățirea eficienței energetice pentru blocurile vechi poate fi benefică nu doar pentru mediu, ci și pentru buzunarele românilor.
“Trebuie avut în vedere și contextul mai larg al liberalizării pieței energiei care a generat o creștere record a prețurilor. Acest fapt combinat cu veniturile mici, lipsa unor standarde de performanță energetică a construcțiilor în ultimele decenii, consumul ridicat de energie pentru întreținerea acestor locuințe deficitare calitativ și traiul populației în locuințe ineficiente din perspectivă energetică determină forme de vulnerabilitate în fața transformărilor economice, ceea ce conduce către un risc real ca multe familii să se confrunte cu sărăcia energetică”, se explică în același document.
“Sărăcia energetică afectează, în principal, familiile care deja se confruntă cu probleme de ordin financiar, ceea ce poate determina creșterea disparităților sociale existente. Astfel, accesul la finanțare pentru renovarea clădirilor reprezintă un instrument esențial pentru a rezolva problema sărăciei energetice, cu beneficii asupra calității vieții și asupra bugetului consumatorilor vulnerabili”, potrivit documentului.
Pe scurt, sărăcia energetică apare atunci când, în ciuda efectelor negative avute asupra sănătății și bunăstării celor dintr-o gospodărie, este necesară reducerea consumului de energie. Sărăcia energetică este determinată de o proporție ridicată a cheltuielilor gospodăriei dedicată consumului de energie, de veniturile reduse și de performanța energetică scăzută a clădirilor și a aparatelor electrocasnice. Cele mai noi date Eurostat arată că circa 9% dintre europeni nu își permit să-și încălzească adecvat locuințele.
Diferența dintre “vechi” și “nou”, tot mai mică
Proiectul ar putea aduce, totodată, schimbări semnificative pe piața imobiliară în următorii ani, spun specialiștii, alături de o îmbunătățire a calității vieții în mediul urban.
“Acest demers va contribui la îmbunătățirea calității mediului înconjurător și la creșterea confortului termic pentru locuitorii orașelor”, a declarat Cătălin Priscorniță, CEO al companiei imobiliare BLITZ.
Reabilitarea blocurilor va micșora, de asemenea, actuala diferență dintre “vechi” și “nou”, cu impact direct asupra creșterii prețurilor solicitate pentru locuințele vechi. În prezent, proprietarii scot la vânzare apartamentele din blocuri vechi cu prețuri cu 10%-15% mai scăzute față de cele aferente locuințelor noi.
”Vom avea blocuri mai colorate și mai sigure, cu un confort energetic sporit și cu fațade mai aspectuoase, totul e să existe o oarecare uniformizare în ceea ce privește cromatica acestora, ca să nu avem discrepanțe uriașe de la bloc la bloc, precum și o selecție riguroasă a echipelor de construcție”, a mai adăugat Priscorniță menționând, totodată, că prin ridicarea presiunii financiare de pe umerii locuitorilor și ai autorităților locale ar putea fi accelerată modernizarea orașelor.
”În plus, lucrările finanțate din bani europeni sunt supuse unor controale mai riguroase din partea autorităților europene, ceea ce ne dă un plus de încredere că atribuirile de contracte vor fi legale și corecte”, a concluzionat el.
