Românii își doresc să fie proprietari, iar pentru a atinge acest obiectiv unii dintre ei fac eforturi considerabile. Negocierile făcute “la sânge” sau tentația compromisului celui mai mic preț sunt câteva dintre aspectele cu care se confruntă aceștia în procesul de achiziție a unei locuințe.
Imobiliare.ro a făcut o radiografie completă a pieței rezidențiale în cel mai nou raport de piață și vine cu detalii în premieră despre realitățile la care ar trebui să-și ajusteze cumpărătorii așteptările pentru a lua cu adevărat cele mai bune decizii.
Cât poți negocia prețul în funcție de oraș?
Negocierea celui mai bun preț este un lucru normal pentru cumpărători. Important este, însă, ca așteptările acestora să fie realiste cu privire la reducerile pe care le pot obține.
Proprietarii și dezvoltatorii nu sunt dispuși, de cele mai multe ori, să facă discounturi semnificative, fie din cauza propriilor costuri, fie pentru că au un anumit atașament de ordin emoțional față de locuința respectivă. Desigur, nu discutăm aici despre situații speciale precum cele în care se dorește accelerarea procesului de vânzare sau cele în care discutăm de pachete destinate investitorilor, ce includ mai multe proprietăți.
Marja de negociere – calculată ca diferență procentuală dintre prețul de tranzacționare și ultimul preț solicitat cumpărătorului – este, în realitate, destul de mică în principalele orașe din țară. Proprietarii din Brașov și din Iași, de exemplu, sunt mai puțin dispuși să lase la preț față de cei din Cluj-Napoca sau Timișoara. Dacă în primele orașe discutăm despre o marjă de negociere de 2,4%, în cele două mari centre regionale din vestul țării aceasta ajunge la 3,5%, potrivit datelor analizate de Imobiliare.ro.
Pe piața rezidențială bucureșteană întâlnim la începutul acestui an o marjă de negociere de 3,9%, în timp ce în cazul proprietarilor din Constanța observăm că aceasta atinge cel mai înalt nivel în rândul marilor orașe, de 4,2%.
Compromisul celui mai mic preț. Ieftin și bun nu există în imobiliare
Interesul cumpărătorilor se menține la un nivel bun la începutul acestui an, oferta de case și apartamente disponibile la nivelul pieței fiind însă limitată. Dacă luăm în considerare actualele condiții de pe piața de creditare și perspectivele favorabile care se întrevăd pe termen mediu la nivelul acesteia, putem spune că ne putem aștepta să vedem noi majorări ale prețurilor locuințelor în următoarea perioadă.
În primul trimestru din 2024 a fost vizibil, deja, un avans cu circa 8% în prețului mediu solicitat la nivel național pentru proprietățile rezidențiale, dacă ne raportăm la intervalul similar din 2023, până la valoarea de 1.563 euro/mp util.
Cel mai scump oraș pentru cumpărători este Cluj-Napoca. Aici, prețul mediu solicitat pentru locuințele scoase la vânzare a ajuns la 2.631 euro/mp util în trimestrul I. Brașovul ocupă poziția secundă în clasamentul național cu o medie de 1.789 euro/mp util, în timp ce Bucureștiul se află abia pe locul al cincilea cu 1.578 euro/mp util.
“Odată cu revenirea cererii, prețurile proprietăților imobiliare sunt în creștere. Mai mult, o presiune suplimentară este generată de scăderea ofertei, ceea ce nu doar poate, ci cu siguranță va pune presiune pe prețuri, mai ales că momentul mult așteptat al scăderii dobânzilor este aproape. Aceste lucruri, coroborate cu apetitul nestăvilit pentru statutul de proprietar, riscă să îi țină în continuare pe cumpărătorii needucați în zona dezvoltărilor cu compromis – la nivel de calitate, locație, suprafețe – și a proiectelor de periferie, multe și ieftine, a căror valoare nu doar că nu va crește în timp, ci va rămâne absolut derizorie. Atenție la compromisul prețului! Capitala este plină de astfel de exemple care, de altfel, explică în mare măsură de ce Bucureștiul este depășit de Cluj-Napoca, Brașov și în curând de toate orașele secundare, deși are cartiere întregi cu un preț mediu de aproape 3.000 euro/mp”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
Ce caută cumpărătorii? Principalele tendințe pe piața rezidențială
În primele trei luni ale acestui an mulți dintre cumpărători și-au îndreptat atenția, prioritar, asupra locuințelor noi, finalizate începând cu 2020, arată datele Imobiliare.ro. Piața veche câștigă însă teren în multe dintre marile orașe.
Pentru fiecare casă veche din București sau apartament situat într-un bloc construit înainte de 2020 au existat doi potențiali cumpărători în piață, în timp cepentru fiecare locuință nouă din Constanța patru potențiali cumpărători și-au arătat interesul.
Singurul mare oraș în care oferta la vânzare a crescut la începutul anului a fost Brașovul. Cumpărătorii au avut de ales din 6.100 de case și apartamente, cu 2% mai multe față de începutul anului trecut. La polul opus s-a aflat Capitala, unde oferta de locuințe a scăzut cu aproape 20%. Chiar și în aceste condiții, Bucureștiul nu are rival la nivel național. Dintr-un total de 88.900 de case și apartamente listate la vânzare în cele mai mari șase orașe din țară, mai bine de jumătate s-au aflat în Capitală.
O creștere, cu 5,2%, a putut fi observată și în privința tranzacțiilor imobiliare. În intervalul ianuarie-martie, s-au vândut la nivel național aproape 145.500 de case, terenuri și apartamente, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O evoluție spectaculoasă s-a înregistrat în cazul județului Iași unde s-au vândut aproape 7.600 de imobile, fapt ce l-a ajutat să întreacă Timișul, Brașovul, Clujul și Constanța.
Cea mai lungă perioadă de vânzare s-a înregistrat, în cazul apartamentelor, în Cluj-Napoca și în Constanța, potrivit datelor Imobiliare.ro. Locuințele din Timișoara și-au găsit cel mai repede cumpărători la începutul acestui an.