Pentru cei care nu sunt tocmai mulţumiţi de cum arată Bucureştiul există speranţa unor îmbunătăţiri.
„Noi încercăm să lansăm un proiect integrat de dezvoltare urbană, în valoare de 60-80 milioane de euro”, a declarat Gheorghe Pătraşcu, arhitect-şef în cadrul Primăriei Bucureşti, cu ocazia unei mese rotunde pe tema finanţării organizate de 1001 case în cadrul Forumului Financiar organizat de Forum Invest. Reprezentantul Primăriei a subliniat că programul vizează zona centrală a Capitalei şi implică desfăşurarea unor proiecte pe trei coordonate: infrastructură, o direcţie socială şi una de business. Până în 2013, toate lucrările incluse în program ar trebui finalizate. Pătraşcu a recunoscut că un asemenea proiect este puţin în comparaţie cu necesităţile Bucureştiului. Ca regulă generală însă, nevoile sunt de zeci de ori mai mari faţă de posibilităţile de finanţare.
Criza ar putea îndrepta dezvoltarea haotică a Capitalei
Acesta este totuşi un început necesar. După Revoluţie, nu a mai existat niciun proiect urban pentru Bucureşti, ceea ce a dus, potrivit lui Pătraşcu, la o dezvoltare haotică a oraşului. O primă cauză a acestei evoluţii a fost restituirea de către stat a unor terenuri în zone aflate în curs de urbanizare. Dintre acestea, multe loturi stau acum goale, fără nicio utilitate. Pătraşcu oferă exemplul Germaniei, unde un teren nefolosit se rechiziţionează – este preluat de către stat, iar proprietarul este despăgubit în funcţie de valoarea proprietăţii.
În opinia arhitectului-şef al Capitalei, dezvoltarea haotică a oraşului este posibilă „pentru că permitem orice, pentru că interesul foarte mărunt primează asupra interesului general”. Acesta precizează că, în această ecuaţie, o influenţă majoră o au şi dezvoltatorii mici, care, de cele mai multe ori, nu construiesc în concordanţă cu arhitectura oraşului. Criza ar putea remedia însă această situaţie.
Pătraşcu crede că developerii serioşi, care au stat în rezervă până acum, sunt mai interesaţi de piaţă decât înainte. Aceştia pot contribui la o dezvoltare coerentă a oraşului. „Nu aş nega iniţiativa la scară mică în piaţa imobiliară, dar este necesar un control”, adaugă el.
