Climatul economic pozitiv ar trebui, cel puțin teoretic, să stimuleze activitatea de construcții, ca și pe cea de tranzacționare.
Deși nu a fost lipsit de provocări, anul 2016 a fost considerat, la încheierea sa, drept cel mai bun an pentru piața imobiliară de la declanșarea crizei economice încoace – din multiple puncte de vedere. Pe fondul unui climat economic, politic și legislativ mai stabil, ar fi de așteptat ca rezultatele pe 2017 să le depășească pe cele din anul anterior. Cel puțin din punctul de vedere al activității de construcții de locuințe, există însă și semne de îndoială în această privință.
Asta pentru că, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în primul semestru al anului în curs au fost finalizate, la nivel național, 10.084 de locuinţe – ceea ce, comparativ cu intervalul similar al anului precedent (când au fost livrate cu 1.506 mai multe unități locative), echivalează cu o scădere de 13%. Raportat la primul trimestru din 2016, diminuări ale volumului de livrări au avut loc în majoritatea zonelor țării, pe primele locuri în clasamentul celor mai semnificative variații situându-se regiunea de Vest (–36,3%, de la 1.079 la 687 de unități), cea de Nord-Est (–31,8%, de la 2.321 la 1.584 de locuințe) și de București-Ilfov (–26,8%, de la 2.107 la 1.542 de unități).
Lucrările la clădirile de locuințe, plus de 67%
Alți indicatori calculați de INS sugerează însă că această piață își continuă trendul ascendent (de notat este și faptul că perioada de raportare este mai mare). Astfel, în primele cinci luni ale acestui an, volumul lucrărilor de construcții la clădirile rezidențiale a crescut, ca serie brută, cu 67,2% față de perioada similară a anului trecut. Avansul este, în mod evident, unul semnificativ, cu atât mai mult cu cât pe segmentul construcțiilor inginereşti și pe cel al clădirilor nerezidenţiale au avut loc scăderi, de 29% și, respectiv, 12,1%.
O tendință de urcare este vizibilă și din punctul de vedere al numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale. Potrivit datelor INS, în primele șase luni din 2017 au fost eliberate, la nivel național, un număr de 18.908 de astfel de avize, cu 2,5% mai multe decât în perioada similară din 2016. O creștere similară, de 2,94% mai exact, a avut loc și din punctul de vedere al numărului efectiv de locuințe incluse în clădirile autorizate, de la 39.066 de unități în primul semestru din 2016 la 40.213 în prima jumătate din 2017. Pe regiuni de dezvoltare, creșteri ale numărului de clădiri rezidențiale avizate au fost raportate în Nord‐Est (+394), Centru (+208), Bucureşti‐Ilfov (+142), Sud‐Est (+26) şi Sud‐Vest Oltenia (+16), în vreme ce scăderi au avut loc în Vest (–199 autorizaţii), Sud‐Muntenia (–65) şi Nord‐Vest (–61).
7 orașe, 1.400 de ansambluri rezidențiale
Potrivit unui studiu de piață realizat recent de Imobiliare.ro, în șapte mari orașe ale țării (și împrejurimi) există aproximativ 1.400 de ansambluri rezidențiale (formate din cel puțin 30 de locuințe), majoritatea de apartamente. Proiectele identificate și incluse în analiză se află în diferite faze de dezvoltare: unele sunt în proces de obținere a documentației necesare pentru demararea construcției, în vreme ce altele au fost deja finalizate și vândute. Zona Bucureștiului reunește, desigur, cele mai multe asemenea inițiative, respectiv 500, în vreme ce în Cluj-Napoca, următorul oraș clasat, se găsesc 192 de proiecte.
