Anul trecut, Executivul a elaborat un plan de funcționare a programului pe următorii cinci ani, adică până în 2021.
Potrivit strategiei propuse de Ministerul Finanțelor la finele lui 2016, programul Prima Casă va beneficia anul acesta de un plafon de garantare de 2,5 miliarde de lei. La această sumă se adaugă și fondurile rămase nefolosite anul trecut, adică aproximativ 175,5 milioane de lei. Asta înseamnă că românii interesați de accesarea unui credit co-garantat de către stat ar avea la dispoziție un total de 2,67 miliarde de lei. Ținând cont de evoluția consemnată anul trecut, această sumă ar satisface peste 27.000 de solicitări.
Cerere peste așteptări
Spre comparație, doar în primele nouă luni ale anului trecut au fost acordate garanții de circa 2,6 miliarde de lei, pentru credite în valoare totală de 5,2 miliarde de lei. Este necesar de precizat însă că, în 2016, cererea pentru programul guvernamental a fost stimulată – oarecum artificial, ar spune unii – de discuțiile și schimbările provocate de adoptarea legii dării în plată. Dat fiind că, odată cu reglarea avansurilor minime solicitate de către bănci pentru ipotecarele standard, lucrurile au revenit acum la normal, ar fi de așteptat ca solicitările pentru Prima Casă să se mai tempereze, iar suma propusă de către autorități să fie suficientă pentru nevoile pieței.
Jucătorii din piață sunt însă de părere că cererea pentru programul guvernamental se menține la cote ridicate și în 2017, astfel că în funcționarea acestuia pot apărea noi sincope. „Pe baza datelor din piață, estimăm că fondurile disponibile pentru finanțări prin intermediul programului Prima Casă vor fi epuizate cu mult înainte de sfârșitul anului”, se arată într-un raport de piață realizat recent de Coldwell Banker România. Potrivit reprezentanților companiei de consultanță, deciziile pe care le vor lua autoritățile în această privință vor afecta rezidențialul autohton.
Ajutor pe piața nouă, dar și pe cea veche
După aproape opt ani de funcționare, programul Prima Casă continuă să fie o „rotiță” importantă în mecanismului rezidențialului autohton. În București, spre exemplu, acest gen de finanțări ajung să reprezinte aproape 75% din achizițiile de locuințe noi din categoria „mass-market”, potrivit datelor Coldwell Banker. De precizat este că aici se încadrează aproape 60% dintre cele aproximativ 12.000 de unități locative anunțate spre livrare anul acesta în zona Capitalei (adică peste 7.200 de unități). Acest gen de locuințe sunt amplasate, de regulă, în zone mărginașe ale orașului sau în interiorul marilor cartiere și au prețuri de 700-950 de euro pe metru pătrat util. Proiectele din care fac parte beneficiază în general de acces la rețeaua publică de transport în comun, au finisaje de calitate medie și suprafețe similare cu cele ale locuințelor vechi.
Și segmentul apartamentelor vechi beneficiază de condițiile accesibile de finanțare ale programului guvernamental. Potrivit raportului citat, acestea continuă să fie o opțiune viabilă pentru cumpărători, dat fiind stocul relativ redus de locuințe noi care să corespundă cerințelor acestora. Poate că cel mai important avantaj al blocurilor ridicate înainte de Revoluție este localizarea favorabilă – în consonanță, desigur, cu prețul mai mic de vânzare comparativ cu proiectele noi din aceleași zone.
