Timpul de tranzacționare variază atât în funcție de tipul proprietății, cât și de perioada anului.
Sub presiunea tendinței puternice de creștere a prețurilor locuințelor, tranzacțiile se încheiau fără prea multe „discuții” în perioada de boom. Piața de astăzi este însă vizibil mai matură, clienții alocând mai mult timp pentru găsirea proprietății potrivite. Că tindem spre „normalitate” o dovedește și marja redusă de negociere, ce sugerează un (relativ) echilibru între cerere și ofertă.
Din 2014 încoace, diferența dintre timpul necesar pentru vânzarea unei case și cel pentru vânzarea unui apartament s-a majorat în mod vizibil, arată datele furnizate de platforma Analize Imobiliare. La nivelul Capitalei, spre exemplu, perioada de tranzacționare ajungea, în ultimul trimestru din 2016, la circa 77 de zile pentru un apartament și, respectiv, la aproximativ 150 de zile pentru o casă – nivel aproape dublu. Potrivit statisticilor, cea mai propice perioadă pentru vânzarea unei locuințe (din punctul de vedere al factorului timp) este trimestrul al doilea din an. În T2 2016, spre exemplu, un apartament avea nevoie de puțin sub 60 de zile pentru a fi tranzacționat, iar o casă de 134 de zile.
Slăbește presiunea timpului asupra clienților
Din perspectiva potențialilor cumpărători, un studiu realizat recent de Imobiliare.ro (asupra unui eșantion reprezentativ din județele București-Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Constanța și Iași) relevă o tendință de majorare a timpului estimat pentru încheierea unei tranzacții. La finele lui 2016, majoritatea celor chestionați, respectiv o pondere de 47,4% (în creștere de la 43,5% în 2015), anticipau că-și vor rezolva nevoia imobiliară într-un interval mai mare de șase luni; de asemenea, clienții care se așteptau să cumpere o proprietate într-un interval de trei până la șase luni reprezentau 25% din total (în creștere de la 13,1%). Pe de altă parte, ponderea celor care declarau că au o nevoie imobiliară urgentă, pe care ar fi vrut să o îndeplinească în mai puțin de o lună, se situa la 12,2% (în scădere de la 19,7% în urmă cu un an). Totodată, cota clienților care estimau că vor încheia o tranzacție într-un interval de una până la trei luni de zile ajunsese la 15,4% (de la 23,7%).
Marja de negociere, sub 4% în marile orașe
La capitolul preț, statisticile relevă o tendință de apropiere între așteptările vânzătorilor și cele ale cumpărătorilor. Acest lucru este dovedit, printre altele, de faptul că marja de negociere este destul de redusă în momentul de față, cel puțin pe segmentul apartamentelor. Aceasta se situează sub nivelul de 4% în toate marile orașe analizate: 3,7% în București, 3,2% în Cluj-Napoca, 1,9% în Timișoara, 2% în Iași, 3,6% în Constanța și 2,9% în Brașov. Asta înseamnă că, pentru un apartament cu un preț cerut de 50.000 de euro, prețul final va fi „ajustat” cu o sumă cuprinsă între 950 și 1.850 de euro.
