Un aspect ce va influența pe termen lung viața viitorilor locatari este adesea minimalizat sau chiar ignorat.
Un pas important în vânzarea unei proprietăți constă în prezentarea beneficiilor acesteia înaintea potențialilor clienți. Adesea însă, discuțiile dintre cele două părți se concentrează pe preț și pe caracteristicile/dotările locuinței în sine, scăpând din vedere elemente ce vor influența mai semnificativ și pe termen mult mai lung viața viitorilor locatari.
Printre acestea se numără prezența spațiilor verzi și, mai ales, apropierea unui parc. Datele Imobiliare.ro arată că potențialii cumpărători (de regulă familiștii, care au sau își doresc copii) sunt sensibili la acest aspect – faptul că printre cele mai căutate zone ale Capitalei se numără cartiere precum Titan, Cotroceni sau Tineretului nu este deloc întâmplător.
Străzi versus parcuri
Cum stă Capitala la capitolul spații verzi? Nu prea bine, spun arhitecții. „Autoritățile au tratat superficial până acum tema spațiilor publice și a zonelor verzi, traficul auto fiind principala direcție de interes. Nivelul zgomotului ajunge și la 80 de decibeli pe Bulevardul Magheru. Plantarea unor arbori ar rezolva nu numai protecția fonică a locuitorilor zonei, cât și pe cea termică a clădirilor de aici”, notează Emil Ivănescu, vicepreședinte Ordinul Arhitecților din România (OAR), filiala București. În opinia sa, zone precum nordul Bucureștiului, Floreasca, Tineretului sau Titan sunt atractive datorită prezenței spațiilor verzi.
„Autoritățile trebuie să înceapă să gândească pe termen lung. Bucureștenii își doresc un oraș de care să fie mândri, în care să se poată bucura de calitatea mediului construit și a spațiilor verzi. Orașul dispune de o istorie bogată și un patrimoniu unic. Dacă mai adăugăm la acestea și niște investiții în dezvoltarea spațiilor publice sau a unor parcuri bine gândite nu vom avea decât de câștigat.”
Emil Ivănescu, vicepreședinte Ordinul Arhitecților din România (OAR), filiala București
Bucureștiul, al doilea cel mai aglomerat oraș din UE
Ca densitate a populației, Bucureștiul se situează pe locul al doilea la nivelul Uniunii Europene, cu o medie de 8.518 locuitori/km². Potrivit unui raport al autorităților europene privind percepția asupra calității vieții, mai mult de 80% dintre locuitorii Capitalei s-au plâns de poluarea aerului și de cea fonică. Arborii ar contribui la îmbunătățirea substanțială a acestor date, purificând aerul și absorbind zgomotele, sunt de părere arhitecții.
Capitala are, potrivit datelor Primăriei, 5.065 de hectare de spații verzi. În 2007 suprafața spațiilor verzi era de 1.958 de hectare. Peste trei ani, în 2010, suprafața spațiului verde a crescut brusc cu 130%. Avansul nu a fost unul „organic”, fiind determinat de majorarea suprafeței intravilane și includerea în rapoartele oficiale a unor spații ample de tipul pădurilor. „Când pădurea Băneasa a intrat în intravilan, s-a făcut o operație pe hârtie”, spune arhitectul Șerban Sturza, președintele OAR București.
10 zone importante ale Capitalei, în vizorul OAR
În acest context, OAR București militează pentru includerea spațiilor verzi în strategia de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung. „Capitalele europene care au implementat o strategie de dezvoltare urbană încununată de succes au optat pentru un mix între istorie, patrimoniu cultural și investiții în dezvoltarea spațiilor verzi. Arborii sau parcurile influențează pozitiv valoarea terenurilor unui oraș. În Londra, de exemplu, pe mai multe terenuri care au făcut parte din platforme industriale desființate au fost plantați copaci, aceste zone devenind ulterior poli de investiții”, explică reprezentanții OAR.
Pe lângă dezvoltarea și menținerea spațiilor verzi actuale, arhitecții și-au ales ca partener societatea civilă, alături de care va dezvolta 18 proiecte comunitare concrete în 10 zone importante ale Capitalei. Printre acestea se numără Bulevardul Magheru, care „ar putea deveni un adevărat centru urban atractiv pentru pietoni și turiști”. „Bulevardul Magheru este privit, din păcate, ca o simplă arteră de tranzit. Marii investitori și retaileri au ales să nu fie prezenți în această zonă, cu toate că potențialul este unul imens. De exemplu, principalele artere din Munchen au fost transformate în adevărate artere comerciale cu ample spații urbane, moderne, care atrag anual mii de turiști”, spune Șerban Sturza.
