Investitorii își recapătă curajul de a lansa proiecte rezidențiale. Unii vor să „recalibreze” planuri mai vechi, puse în așteptare vreme de mai mulți ani, pe fondul recesiunii.
Aparent, anul trecut a fost unul mai puțin prolific decât cel precedent în ceea ce privește construcția de locuințe noi. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2014 au fost finalizate, la nivel național, 42.589 de locuinţe, ceea ce marchează o scădere de circa 2,3% (998 de unități) față de 2013. La o analiză mai atentă, se poate observa însă că această – oricum ușoară! – tendință de scădere a fost dictată exclusiv de segmentul proiectelor realizate din fonduri publice, unde volumul de livrări s-a diminuat cu 50% (respectiv 1.117 locuinţe). Acest segment s-a micșorat astfel până la o pondere de circa 2% din totalul pieței rezidențiale naționale, de la o cotă de 4,7% în anul precedent. Pe de altă parte, numărul locuințelor realizate din fonduri private a rămas relativ constant în 2014, ajungând la un nivel de 41.666 de locuințe (un plus de 119 unități față de 2013).
Piața rezidențială, dependentă de investiții private
Ce concluzii putem trage din aceste date statistice? Prima ar fi că, așa cum se tot încăpățânează s-o semnaleze dezvoltatorii de proiecte rezidențiale, apetitul pentru construcția de locuințe este într-adevăr susținut. Chiar dacă o evoluție ascendentă nu se simte încă în toate regiunile de dezvoltare (anul trecut, doar în Nord-Vest și Centru a crescut efectiv volumul de livrări, regiunea București-Ilfov situându-se la un nivel similar cu cel din 2013, respectiv 8.331 de locuințe finalizate, față de 8.337), tendința de revenire a pieței este indiscutabilă. Cea de-a doua concluzie este încă și mai evidentă: anume că, spre deosebire de perioada comunistă, dezvoltarea segmentului rezidențial este dictată acum de investitori privați – fie ei consumatori finali, fie dezvoltatori.
Citește și: 7 semne ale ieșirii din criză pe rezidențial
După 6 ani de criză și un 2014 de stabilizare a pieței, interesul acestora din urmă se conturează din două direcții: cea dintâi privește demararea unor proiecte noi, iar cea de-a doua „dezghețarea” altora amânate pe fondul contextului economic dificil.
Sudul Capitalei devine o atracție și pentru marii dezvoltatori
În prima categorie se încadrează un ansamblu rezidențial anunțat săptămâna aceasta de Adama, companie deținută exclusiv de fondul austriac de investiții Immofinanz. Este vorba despre un bloc cu 10 etaje, format din 77 de unități locative (cu una, două și trei camere). „După ce în anul 2012 compania a reluat dezvoltările post-criză cu faze noi de dezvoltare în proiecte deja existente, acesta este primul ansamblu rezidențial ridicat într-o zonă a orașului complet nouă pentru dezvoltator”, notează reprezentanții Adama.
Amplasat pe Strada Terasei, la câteva minute distanță de stația de metrou Piața Sudului, Evocasa Serenia marchează alunecarea atenției unui jucător de top din rezidențialul bucureștean (și nu numai) spre o zonă care a atras din plin interesul micilor dezvoltatori în ultimii ani: cartierul Berceni. „Sudul Capitalei a cunoscut cea mai mare extindere rezidențială în ultimii trei ani, dar dezvoltările au avut loc mai ales în afara orașului. Cu acest nou proiect, Adama face primul pas înspre stabilirea unui etalon de calitate în zonă, similar cu ceea ce a reușit să realizeze până în prezent în cartierul Titan.”, spune Alina Necula, director de marketing și vânzări în cadrul Adama Group.
Citește și: 2 și 3 camere în bloc nou, la sub 40.000 de euro!
Investiția estimată în dezvoltarea celor 77 de apartamente se ridică la 3 milioane euro, lucrările urmând să fie demarate luna aceasta și finalizate într-un termen de 12 luni. Potențialii clienți vor putea alege între apartamente cu diferite suprafețe (de la 36 de metri pătrați la 63 de metri pătrați utili) și compartimentări. Prețurile pornesc de la 39.900 euro (cu TVA inclus).
„Sectorul rezidențial din România este una din cele mai importante ținte de pe radarul local al Adama, întrucât acest segment cunoaște o creștere graduală în condițiile în care cererea de locuințe dedicată sectorului middle-market este insuficient acoperită. Începând cu ianuarie 2014, am derulat intern o analiză aprofundată a portofoliului comun de terenuri aparținând Immofinanz și Adama pentru a-i stabili fiecăruia cea mai potrivită utilizare, iar pe terenul din cartierul Berceni lansăm prima dezvoltare ca urmare a acestei analize.”
Laszlo Csiki, CEO Adama Group
Investitor israelian, atras din nou de România
În cea de-a doua categorie, a proiectelor „înghețate” de criză, pe care investitorii se arată acum dispuși să le reia, se înscrie tot un ansamblu din București, a cărui (re)lansare va avea loc în cadrul Târgului Imobiliar Naţional – tIMOn. (La evenimentul programat pentru perioada 16-19 aprilie, în Piaţa Constituţiei, vor fi prezenți însă și alți doi dezvoltatori cu planuri similare, spun organizatorii.) Astfel, grupul israelian Gindi Group intenționează să reînceapă construcția complexului rezidențial GviTown, situat în zona Mihai Bravu, pe Şoseaua Vântului nr. 4-6 (la doar două minute de staţia de metrou, potrivit dezvoltatorilor). Pentru implementarea proiectului, investitorul a selectat ca partener firma Real-Sol, deţinută de Shimon Galon (fostul şef pe România al companiei israeliene GTC). Planurile prevăd construcția unui total de 324 de apartamente, ce urmează a fi realizate în patru etape. Cea dintâi, având ca termen de finalizare primăvara lui 2016, va cuprinde 81 de apartamente, cu una și două camere.
„Primele planuri ale Gindi Group în România au fost anunţate în anul 2009, când piaţa începuse deja să scârţâie, iar câştigurile estimate de dezvoltatori nu mai erau în linie cu planurile iniţiale. Gindi Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Israel, a decis până la urmă să îngheţe planurile de investiţii şi să le relanseze într-un moment în care condiţiile de pe piaţă se îmbunătăţesc. Tendinţele din ultimii doi ani au creat premisele ca investitorii să înceapă să ia în considerare revenirea şi reluarea investiţiilor în România.”
Vlad Vlăsceanu, directorul tIMOn
În ansamblul din Mihai Bravu, valoarea minimă de achiziție a unei locuințe se ridică acum la 50.999 euro, față de 85.000 de euro, în momentul planificării inițiale. Noul etalon de preț stabilit de dezvoltator (corelat, cu siguranță, cu o „regândire” a apartamentelor, ca suprafață, compartimentare etc.) nu face decât să dovedească, o dată în plus, că, dincolo de toate aspectele negative, recesiunea a avut și un impact pozitiv asupra rezidențialului autohton – cel puțin din perspectiva cumpărătorilor!
Citește și: Casă la preț de apartament – o oportunitate pe cale de dispariție? Vezi de ce!
