Stabilizarea este primul pas în procesul de revenire a pieței.
Începutul de an este, și în imobiliare, un moment al retrospectivelor și, de ce nu, al previziunilor. Aruncând o privire înapoi, asupra evoluției pieței rezidențiale în 2014, putem distinge limpede câteva semne de revenire a acestui sector.
Citește și: Punct și de la capăt: gata cu recesiunea, start pentru o nouă etapă a pieței imobiliare?
Imobiliare.ro prezintă, în cele de mai jos, o listă de șapte astfel de „indicii”, unele dintre ele identificate pe parcursul anului ce tocmai s-a încheiat:
1. Stabilizarea prețurilor:
După șase ani de ieftiniri succesive, 2014 a fost caracterizat de o tendință clară de stabilizare a prețurilor locuințelor – concretizată, pe alocuri, chiar prin majorarea pretențiilor proprietarilor. Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro, în trimestrul al patrulea din 2014 prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare se situa peste nivelul consemnat în perioada similară din 2013 în majoritatea orașelor-reședință de județ. „Revenirea prețurilor apartamentelor pe un trend ascendent este o certitudine pentru toate orașele mari. Prețurile la finalul lui 2014 sunt mai mici doar în opt orașe reședință de județ. Putem spune, așadar, că fundul sacului pe segmentul rezidențial a fost atins în 2014, iar în unele orașe chiar în 2013.”, notează Adrian Erimescu, director general Imobiliare.ro.
Citește și: Radiografia prețurilor, pe județe: Top scumpiri vs. top ieftiniri
2. Îngustarea ecartului dintre cerere și ofertă:
Un alt semnal pozitiv privind evoluția viitoare a pieței rezidențiale ține de constă în apropierea acesteia de un echilibru între cerere și ofertă. O statistică realizată de Imobiliare.ro și Analize Imobiliare relevă, în șase mari orașe ale țării (inclusiv Capitala), o tendință extrem de interesantă: scăderea drastică a interesului potențialilor cumpărători pentru locuințele foarte ieftine (de sub 20.000 de euro), contrabalansată de o creștere semnificativă a apetitului pentru proprietățile mai scumpe, fie ele cu prețuri de până la 60.000 de euro sau peste. În bucurești, spre exemplu, doar 1% dintre vizitatorii portalului s-au arătat interesați, pe parcursul lui 2014, de locuințe de până la 20.000 de euro. O analiză similară, efectuată însă în toamna anului 2013, releva însă un interes consistent al cumpărătorilor pe acest segment low-cost, respectiv 20% din total.
Citește și: Cererea și oferta se apropie: cumpărătorii ridică ștacheta de preț!
3. Oprirea declinului din construcții:
Datele adunate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în primele nouă luni ale anului trecut au fost finalizate, la nivel național, un număr de 28.555 de locuinţe, ceea ce reprezintă un avans de circa 7,4% (1.962 de unități locative) față de perioada similară a anului precedent. Tendința de creștere este semnificativă, ținând cont de faptul că, după apogeul atins în 2008, 2013 a fost al cincilea an de scădere a numărului de locuințe livrate la nivel național.
Și statisticile privind evoluția numărului de autorizații de construire emise la nivel național indică un reviriment al sectorului construcțiilor rezidențiale. Astfel, în primele nouă luni din 2014, la nivel național au fost acordate aprobări pentru 43.460 de unități locative, ceea ce reprezintă un avans de circa 13,5% față de perioada similară din 2013, când au fost acordate avize pentru doar 38.295 de unități locative. De menționat este faptul că, la rândul său, 2013 a marcat, și el, atingerea unui apogeu al ultimilor ani în ceea ce privește autorizațiile de construire emise. În această perioadă au fost emise aprobări pentru un număr de 51.225 de unități locative, față de 49.835 și respectiv, 49.206 unități în 2012 și 2011.
Citește și: Construcția de locuințe în România, din nou la start? Ce s-a făcut de la Revoluție încoace
4. Creșterea ponderii locuințelor finalizate în mediul urban, în detrimentul celor din mediul rural:
Analizele efectuate de INS relevă un alt fenomen interesant, anume că, pentru prima dată în ultimii cinci ani de zile, ponderea locuințelor finalizate în mediul urban a depășit-o pe cea unităților construite în mediul rural. Astfel, dintre cele 28.555 de unități locative livrate până în luna septembrie, 51,4% sunt situate în mediul urban. Această răsturnare de situație este semnificativă, întrucât marchează creșterea interesului pentru construcții rezidențiale din partea mediului de afaceri, ce dispune de o putere economică mai mare decât a utilizatorilor finali, orientându-se, de regulă, spre dezvoltări mai ample. Potrivit unei analize efectuate asupra datelor INS, în primii ani de după Revoluție s-a menținut tendința accentuată de urbanizare din timpul perioadei comuniste, după care ponderea locuințelor finalizate în mediul urban a scăzut drastic, de la peste 85% în 1990, până la sub 50% și chiar până la sub 40%. Din 1993 încoace, dezvoltările din mediul urban le-au mai depășit pe cele din mediul rural doar în 2004, 2007 și 2009.
Citește și: De la rural la urban: un semn (în plus) al ieșirii din criză?
5. Revenirea interesului pentru dezvoltarea de locuințe mai scumpe:
În anii ce au urmat declanșării perioadei de recesiune economică, interesul pentru dezvoltări rezidențiale nu a dispărut, însă a fost nevoit să se reorienteze. În Capitală și nu numai, investitorii din „noua generație” au mizat, cu succes, pe dezvoltarea de ansambluri rezidențiale special concepute pentru cumpărătorii prin Prima Casă – proiecte situate de regulă la periferia orașului, formate din apartamente comparabile, ca preț și dimensiuni, cu cele din blocurile vechi.
Mai timid în 2013, dar cât se poate de clar în 2014, a revenit în prim-plan interesul dezvoltatorilor pentru proiecte situate în zone mai bune, centrale chiar, adresate cumpărătorilor cu venituri (uneori semnificativ) mai mari decât cei din „categoria Prima Casă”. În decurs de câteva luni, în Capitală au fost anunțate (în mod oficial) câteva astfel de ansambluri, dintre care unele pot prezenta clienților locuințe deja finalizate.
Citește și: Criza, filă de istorie? Din semnele unui nou început
6. Evoluția pozitivă a vânzărilor de locuințe:
Deși datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată doar o ușoară îmbunătățire a activității de tranzacționare pe piața imobiliară în general (care include nu doar sectorul locuințelor, ci și terenurile, spațiile comerciale etc.), respectiv un avans de 2,45% în primele zece luni din 2014, „pulsul” vânzărilor transmis de jucătorii din rezidențial (fie ei dezvoltatori, fie agenții) este unul accelerat. Reprezentanții Coldwell Banker Affiliates of Romania au anunțat, spre exemplu, o îmbunătățire semnificativă a vânzărilor realizate în 2014, respectiv depășirea pragului de 1.000 de apartamente tranzacționate în ansambluri rezidențiale, direct de la dezvoltator – volum ce echivalează cu un avans de aproximativ 30% față de anul precedent. „2014 a fost cel mai bun an pentru piața rezidențială de la declanșarea crizei economice și poate fi considerat anul stabilizării. Prețurile și-au continuat tendința de stabilizare, iar dezvoltatorii au lansat o serie întreagă de proiecte, interesul față de piața rezidențială fiind la cote ridicate”, explică Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Citește și: Piața imobiliară în 2014: cum mai merg vânzările?
7. Revenirea apetitului pentru achiziții în scop investițional, inclusiv pe segmentul de lux și în scopul revânzării:
Anul trecut a marcat și o revenire clară a apetitului investitorilor pentru segmentul locuințelor mai scumpe, de lux – în condițiile în care interes pentru achiziții de mai mică anvergură, de tipul apartamentelor vechi, exista și în trecut, potrivit consultanților. Interesant este că această „nou-trezită” categorie de cumpărători, interesată să-și plaseze la loc sigur capitalul, nu mai ia în calcul doar varianta închirierii, ci și pe cea a revânzării proprietăților achiziționate.
Citește și:
Casele scumpe revin în lumina reflectoarelor
Investitorii speră din nou la scumpiri în imobiliare
