Făcute „ca la carte”, consolidarea și restaurarea clădirilor vechi pot majora considerabil valoarea de piață a acestora.
Ca oraș-capitală, Bucureștiul este plin de „bijuterii” arhitecturale, de o incontestabilă valoare artistică și istorică. Acoperit de negura timpului, farmecul multor asemenea case „vechi” zace însă nebăgat în seamă de majoritatea trecătorilor. Există totuși și povești fericite, în care pasiunea pentru astfel de clădiri-monument istoric le poate „dezgropa” din uitare, redându-le strălucirea de odinioară. Acesta este și cazul proprietății din imagini:
Situată în apropiere de centrul Bucureștiului, pe Strada Sfinților, această vilă este cunoscută în prezent sub numele de „Palatul Noblesse” și funcționează ca Centru de Arte și Evenimente. Aflată în proprietatea grupului Noblesse (din care fac parte Galeriile Noblesse și biroul de arhitectură și design Studio InSign), casa a trecut, timp de un an și jumătate, printr-un amplu proces de restaurare interioară și exterioară. Investiția în această lucrare s-a ridicat la 1,5 milioane de euro și a dus la majorarea valorii de piață a clădirii de cel puțin trei ori, estimează actualii proprietari. „Restaurarea unui monument istoric implică o bună cunoaștere a acestui domeniu, un studiu aprofundat al istoriei clădirii, al stilului arhitectural în care se integrează, dar și al arhitectului care a ridicat-o în faza inițială”, explică reprezentanții grupului Noblesse.
„Când am cumpărat imobilul, era deteriorat și am decis că trebuie să îl consolidăm și să îl restaurăm. Pe lângă toate considerentele care țin de siguranță, de rezistență în timp a clădirii etc., bineînțeles că, atunci când ne-am hotărât ce fel de lucrări vom executa, ne-am gândit și la partea de creștere a valorii pe piață a acestei clădiri. Există construcții-monument istoric care au trecut prin procese de reamenajare interioară sau s-a lucrat la fațadă, însă puține sunt cele care au fost consolidate și restaurate. Pentru a reda frumusețea unei clădiri-monument istoric, trebuie acordată atenția cuvenită fiecărui detaliu, fiecărui element – stucatură, tâmplărie, piatră, placări, elemente din fier forjat.”
Loredana Preda, CEO Group Noblesse
Autorizația de construire pentru actualul Palat Noblesse a fost eliberată în anul 1881, pe baza unui proiect conceput de arhitectul Alexandru Săvulescu – autorul planurilor pentru actualul Muzeu Național de Istorie al României. „O analiză detaliată, arhitecturală, a planurilor iniţiale ale acestei case scoate în evidenţă faptul că arhitectul a fost influenţat de casele boiereşti, dar se remarcă și o serie de elemente clasice. Tocmai de aceea, casa se înscrie într-un stil eclectic, la fel ca toate lucrările marelui arhitect. Este o casă cu parter înalt, cu încăperi bine delimitate, cu tavane înalte şi ferestre mari, cu o arhitectură uşor austeră, un pic rigidă, dar frumoasă tocmai datorită acestor elemente. Pereţii acestei clădiri au fost martori la serate diverse, la petreceri unde se aduna numai lumea bună a Bucureştiului acelor vremuri, la poveşti de dragoste triste şi vesele”, explică reprezentanții Palatului Noblesse.
În anul 1903, clădirea trece printr-o serie de schimbări, pentru a fi adaptată „gusturilor” unui nou proprietar: bancherul Leonid Berkowitz, cunoscut om de afaceri al acelor vremuri. Printre modificări se numără atât recompartimentarea casei, cât și înlocuirea unor elemente arhitecturale. „Anii 1900 se caracterizează, în arhitectură, printr-un stil care pune accent pe formele curbe, liniile sinuoase şi pe motive de inspiraţie vegetală, observându-se o influenţă art nouveau, fiind vizibilă deschiderea către cultura franceză a acelor vremuri”, se arată în descrierea clădirii.
Din istoria vilei nu lipsește nici „amprenta” regimului comunist. În 1948, reședința familiei Berkowitz este naționalizată, fiind transformată ulterior în Casa Pionierilor (apoi Cercul Copiilor) din sectorul 2 – destinație pe care o păstrează până în anul 1989.
Citește și: Fragmente de arhitectură veche: vilă istorică, renovată, la preț de apartament de lux
zizi mihaileanu
As putea sa traiesc in acest palat de ieri!!!!!
Viorica Rotaru
In primul rand, felicitari pentru realizarea renovarii acestei bijuterii arhitecturale!
Articolul scris care insoteste imaginile este bine alcatuit si contine elementele de informatie corecte si de bun simt. De retinut in descriere elementul de baza de la care s-a pornit:o idee! care are ca motor pasiunea pentru obiectul de arhitectura valoros, caracteristic Bucurestiului,profesionalism, cultura solida, simt artistic si atatia bani cat sunt necesari pentru a finaliza o idee valoroasa! banii se gasesc intotdeauna daca stii ce vrei! Deci, se poate!
La mai multe astfel de realizari, Bucuresti are nevoie stringenta sa-si salveze patrimoniul arhitectural!
Claudia Misca
E fabulos.Felicitari