Primăria Capitalei vrea să reglementeze politica de intervenție asupra fațadelor, în special pentru clădirile cu valoare arhitecturală.
La o plimbare printre blocurile termoreabilitate din București sau alte orașe ale țării, nu poți trece cu vederea amalgamul de culori, care de care mai stridente, folosite pentru finisarea unor astfel de lucrări. La polul opus, nuanțele neutre sunt preferate pentru zugrăvirea pereților interiori ai locuințelor de către majoritatea românilor.
Această tendință este total inversă față de ceea ce se întâmplă în alte state europene, observă jucătorii de pe piața locală a materialelor de construcții. “Este interesant de remarcat că paleta coloristică pentru care se optează când vine vorba despre proiecte de amenajare interioară este una foarte limitată. Acest lucru se schimbă radical când vine vorba de fațadele clădirilor. La nivel european, comportamentul de consum este inversul celui din România, respectiv apetitul pentru culoare se manifestă la interior, așa cum este și normal, în vreme ce fațadele sunt mai neutre”, subliniază Gabriel Constantin, manager B2B în cadrul companiei producătoare de materiale de construcții Duraziv.
Portocaliul, preferatul românilor la exterior
Potrivit datelor companiei, românii aleg, în medie, dintr-o paletă de circa 12 culori pentru zugrăvirea fațadelor clădirilor, iar cea mai vândută culoare de tencuială din România este portocaliu. La exterior, specialiștii recomandă însă doar folosirea a diverse tonuri de alb, gri sau bej. Reprezentanții Duraziv notează că primul aspect care trebuie luat în calcul în stabilirea nuanței potrivite pentru o fațadă este contextualizarea, adică integrarea în peisajul oferit de vecinătățile existente. Cu atât mai mult în cazul restaurărilor sau renovărilor de clădiri istorice, cu valoare arhitecturală, este important să se țină cont de starea inițială a acestora, culorile tari fiind neindicate și total neconforme cu tipul proprietății. „În Berlin, autoritățile au optat pentru stimularea proprietarilor în vederea utilizării unui anumit cod de culori. Astfel, cei care execută lucrări de renovare a fațadelor pot beneficia de scutiri substanțiale de la plata impozitelor pe clădire în cazul în care optează pentru un număr limitat de culori propus de primărie”, spune Marius Dragne, CEO Xella Ro, parte din grupul german Xella.
Autoritățile publice din București au lansat spre dezbatere publică un proiect de hotărâre ce cuprinde o serie de proceduri pentru îmbunătățirea aspectului fațadelor clădirilor, mai ales a celor situate pe arterele principale. Propunerea Primăriei prevede și posibilitatea de a impune un anumit cod de culori. Proiectul se află în dezbatere publică până pe 24 mai, când urmează a fi luată o decizie finală în privința politicilor de intervenții asupra fațadelor.
Sistemele pe bază de polistiren, cu 15% mai ieftine
Tendințele actuale ale românilor în materie de renovare exterioară a clădirilor ridică motive de îngrijorare nu doar prin prisma culorilor folosite. „Majoritatea intervențiilor la nivel de fațadă presupun și lucrări de reabilitare termică, aceasta și pentru că până în 2020, conform noilor directive ale UE la care și România trebuie să se alinieze, consumul de energie al imobilelor trebuie redus aproape de zero. Din păcate, deseori se recurge la soluții care afectează arhitectura și chiar sănătatea clădirii, în ciuda semnalelor de alarmă repetate ale arhitecților”, explică Marius Dragne. Pe plan local, cea mai populară variantă este placarea cu polistiren la exterior, datorită prețului redus. Potrivit calculelor Duraziv, costurile medii pentru renovarea fațadelor și aplicarea unui termosistem pe bază de polistiren se ridică la circa 10 euro pe metru pătrat, în timp ce, pentru folosirea altor produse termoizolatoare, cheltuielile cresc cu circa 15%.
Termoizolarea interioară, o soluție pentru clădirile istorice
Pentru clădirile istorice cel puțin, o variantă indicată este cea de izolare interioară. În Germania, notează reprezentanții Xella, astfel de imobile cu valoare arhitecturală sunt termoreabilitate exclusiv la interior. “Renovarea și reabilitarea unei clădiri nu se rezumă la o refacere de fațadă, este nevoie de intervenții responsabile, uneori și la nivel de structură. În ceea ce privește fațadele, Bucureștiul are o semnificativă moștenire de arhitectură de sorginte franceză, extrem de valoroasă din punct de vedere imobiliar și turistic. De aceea este important să se reglementeze modul în care se realizează aceste intervenții, fie prin acte legislative, fie prin politici de urbanism inpirate de alte capitale Europene”, explică Marius Dragne.