În afara Capitalei, finanțările accesate de către populație sunt cu aproape 18% mai mici decât cele din București.
În actualul context economic, mai bine de jumătate dintre românii care vor să-și cumpere o casă apelează la o finanțare bancară. Disponibilitatea de a se împrumuta rămâne însă redusă, semnificativ sub pragul-etalon impus de programul Prima Casă, respectiv 60.000 de euro.
Potrivit unui studiu realizat de Banca Comercială Română (BCR), circa 60% din tranzacţiile actuale de achiziţie a unei locuințe au loc prin intermediul unui credit bancar. Anul trecut, valoarea medie a unui împrumut pentru cumpărarea unei unități locative în Bucureşti s-a ridicat la 200.000 de lei, respectiv echivalentul a circa 45.000 de euro, (potrivit cursului valabil la finele lui 2012), potrivit unui studiu al băncii. La nivel naţional, media pentru un asemenea împrumut a fost mai redusă, situându-se în jurul a 165.000 lei (aproximativ 37.000 de euro).
Bihor, județul unde se cumpără cele mai multe vile
Cu privire la preferințele cumpărătorilor care accesează finanțări bancare, studiul BCR arată că în 2012 cele mai căutate au fost apartamentele cu două camere, cu o pondere de aproape 45% dintre toate tranzacțiile facilitate de bancă la nivel național. Pe locul al doilea, cu o cotă de 26%, se situează unitățile locative cu trei camere, acestea fiind urmate de achizițiile de case-vile (14%), garsoniere (11%) și apartamente cu patru camere (4%). În Capitală, unde prețurile de tranzacționare sunt mai ridicate, este mai mare ponderea tranzacțiilor cu garsoniere (14%) și unități cu două camere (48%), în detrimentul vilelor (8%). Județul cu cea mai mare pondere a achizițiilor de case-vile (23% din total) este Bihor, în vreme ce Constanța ocupă un loc fruntaș la tranzacțiile cu apartamente cu două camere (59%).
Upgrade-urile de locuință, o zecime din piață
În actualul context economic, piața creditelor pentru locuințe este susținută de cumpărătorii aflați la prima achiziție – dintre care beneficiarii programului Prima Casă reprezintă majoritatea. Totuși, remarcă reprezentanții BCR, activi sunt și cei care au deja o casă. “În 2012, aproximativ 10% din clienţi deţineau deja o proprietate la momentul accesării creditului pentru noua locuinţă. Se remarcă astfel, alături de profilul clientului aflat la prima achiziţie, a unui nou profil – acela al clientului care deţine o locuinţă şi doreşte îmbunătăţirea condiţiilor spaţiului locativ prin trecere la o locuinţă cu mai multe camere, de exemplu, sau la o casă”, subliniază Teodor Mincu, șeful Biroului Intermediari în cadrul BCR.
Prețuri în creștere la Prima Casă
În ceea ce priveşte preţurile efective de tranzacţionare pentru locuințele achiziționate prin credit, datele publicate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) arată că, exceptând regiunea București-Ilfov, anul trecut a marcat începutul unei tendințe de scumpire în toate celelalte zone ale ţării. În centrul ţării, spre exemplu, valoarea medie de achiziţie s-a majorat de la un nivel minim de circa 710-715 euro pe metru pătrat, atins în 2011, până la 780 de euro pe metru pătrat, în primul trimestru din 2013 (nivel cu doar circa 15 euro mai scăzut decât cel din 2009). Pe de altă parte, în zona Capitalei prețurile de tranzacţionare pe segmentul Prima Casă au avut o evoluţie constant descendentă din 2009 încoace. Aici, ele au pornit de la un nivel mediu de circa 1.160 de euro pe metru pătrat util în 2009, au ajuns la 1.040 de euro pe metru pătrat în 2011, apoi la 995 de euro pe metru pătrat în 2012 şi la 975 de euro pe metru pătrat în primele trei luni din 2013.
Citește și:
“Prima Casă”, mai scumpă acum decât în 2011. Variația prețurilor din 2009 încoace
Costurile unui “upgrade” de locuință s-au redus și cu peste 50% față de 2008. Cât te costă o cameră în plus