Construcţia unor pasaje auto pe sub bulevardele Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor presupune defrişarea de spaţii verzi, îngustarea şoselei, trotuarelor şi a pistelor de biciclete.
Unul dintre obiectivele aflate pe agenda de lucru a Primăriei Generale a Bucureştiului vizează construirea a trei pasaje auto pe sub bulevardele Kiseleff (foto 1 şi 2), Aviatorilor (foto 3 şi 4) şi Constantin Prezan (foto 5 şi 6). Pe lângă lucrările de realizare a pasajelor propriu-zise, un asemenea proiect presupune şi construcţia a zece rampe de intrare a maşinilor în subteran, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pentru aceasta, în cele trei zone vor trebui defrişate ample spaţii verzi (primul rând de copaci ce străjuieşte şoseaua), vor fi îngustate trotuare şi piste de biciclete, dar şi şoseaua însăşi. Motivaţia oficială din spatele tuturor acestor lucrări este reprezentată de fluidizarea traficului dinspre nordul spre centrul Capitalei.
Valoare istorică nerecunoscută
Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR Bucureşti) se opune însă împotriva punerii în practică a acestui proiect. Cel dintâi argument al arhitecţilor ţine de valoarea istorică a celor trei bulevarde, pe care nu le consideră simple căi de circulaţie, ci artere de importanţă naţională, fiind construite după modelul bulevardelor din marile capitale europene. Ele au fost amenajate în perioada secolului XIX şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentului de arbori şi masivului vegetal i se atribuia un rol extrem de important.
Problema este că, în momentul de faţă, cele trei bulevarde sunt considerate doar zonă protejată (iar prevederile legale în astfel de situaţii sunt extrem de vagi) şi nu monumente istorice. Pentru a remedia acest neajuns şi a împiedica construcţia pasajelor, OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu pentru a demonstra faptul că cele trei artere se constituie într-un ansamblu istoric de clasa A, de importanţă naţională. Fostul Minister al Culturii şi Patrimoniului Naţional a respins însă clasarea şi a dat astfel „undă verde” construirii celor trei pasaje. În prezent, arhitecţii intenţionează să facă un al doilea apel, de data aceasta către noul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, în speranţa că valoarea celor trei bulevarde va fi recunoscută. „Importanţa istorică a acestor zone este dincolo de orice dubiu”, este de părere Ileana Căzan, cercetător senior în cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga.
Circulaţia prin centru ar trebui decongestionată, nu intensificată!
Un al doilea argument al arhitecţilor constă în faptul că zona Aviatorilor-Kiseleff-Prezan nu este atât de aglomerată încât să justifice asemenea lucrări, traficul putând fi fluidizat şi prin alte metode. În Franţa, spre exemplu, pe celebrul bulevard Champs Elysees (după modelul căruia a fost construit şi bulevardul Kiseleff – foto), a fost găsită o soluţie mult mai puţin invazivă de gestionare a traficului din zonă, explică arh. Dan Marin, membru al Comisiei de Urbanism a Capitalei. Este vorba de crearea unor simple parcaje subterane, foarte puţin vizibile la suprafaţă, în construcţia cărora nu a fost afectată vegetaţia, iar imaginea şi valoarea istorică ale zonei s-au păstrat intacte.
În acest context, în opinia lui Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, proiectele pasajelor subterane demonstrează o lipsă de viziune pe termen lung, de aliniere la ceea ce alte capitale europene implementează de ani de zile: fluidizarea traficului prin inele de centură care să faciliteze accesul către toate punctele din centrul oraşului şi care să descurajeze traficul intens prin centrele istorice. „Experienţa a dovedit că încurajarea traficului nu face decât să genereze şi mai mult trafic. Nemaivorbind de faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaş şantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăţilor din această zonă va fi profund afectată”, conchide Ochinciuc.
