Deşi mulţi ar spune că Bucureştiul are destule centre comerciale, pentru următorii ani sunt anunţate încă cel puţin patru proiecte importante.
În urmă cu patru-cinci ani, segmentul spaţiilor comerciale era unul dintre cele mai „fierbinţi” din real estate-ul autohton. Dezvoltatorii anunţau fără preget că vor să construiască zeci de malluri, atât în Capitală, cât şi în oraşe mari sau mijlocii ale ţării. Deşi câteva astfel de anunţuri au devenit realitate, în primii ani de criză o bună parte dintre aceste proiecte au rămas suspendate în aer. „Recesiunea şi stoparea finanţărilor care a urmat acesteia au blocat multe proiecte imobiliare, dar sunt semne că piaţa începe să se dezgheţe”, subliniază Bogdan Belciu, Partener în cadrul PwC România, departamentul Servicii de Consultanţă pentru Management, în cadrul unui raport despre centrele comerciale din România, întocmit în colaborare cu Sonae Sierra România.
Retailul este, în momentul de faţă, cel mai „efervescent” segment imobiliar din punctul de vedere al proiectelor anunţate de către dezvoltatori. Chiar în Bucureşti, oraşul cel mai bine deservit pe acest segment în momentul de faţă, pentru următorii ani sunt anunţate încă cel puţin patru malluri noi (unele dintre ele aflându-se deja în construcţie): Colloseum, Mega Mall, ParkLake Plaza şi Promenada Mall.
Managementul profesionist, un factor tot mai important
Potrivit raportului realizat de PwC şi Sonae Sierra, până acum competiţia pe piaţa centrelor comerciale a fost foarte scăzută, fapt ce a asigurat succesul financiar în majoritatea cazurilor – asta în ciuda atenţiei relativ scăzute acordate unor factori de succes precum localizare, accesibilitatea, mixul de chiriaşi, zona de food şi relaxare, abilităţile şi experienţa managementului sau activităţile de marketing. În condiţiile în care concurenţa pe acest segment este din ce în ce mai „ascuţită”, cerinţele pe care va trebui să le îndeplinească viitoarele centrele comerciale vor fi, şi ele, mai numeroase. „Dezvoltatorii trebuie să ţină cont de faptul că succesul financiar al noilor proiecte nu trebuie privit ca fiind garantat. Există anumiţi factori de succes care trebuie luaţi în considerare, precum managementul profesionist, mixul de chiriaşi şi posibilităţile de distracţie, pe lângă factorii tradiţionali, precum amplasamentul şi uşurinţa accesului”, spune Bogdan Belciu. O tendinţă semnificativă va fi reprezentată de trecerea spre o categorie de manageri profesionişti, un aspect precum factorul de diferenţiere dintre diverse proiecte fiind de asemenea crucial în dezvoltările viitoare de retail. În plus, pe măsură ce consumatorii vor avea tot mai multe opţiuni, va creşte importanţa acordată unor criterii precum designul atrăgător al proiectelor, disponibilitatea unor locuri de parcare adecvate, calitatea spaţiilor publice, uşurinţa navigării în interiorul centrelor comerciale.
În momentul de faţă, mallurile mai puţin sofisticate, „de cartier”, reprezintă aproximativ 50% din totalul centrelor comerciale moderne. Primele cinci dintre cele 40 de proiecte analizate în cadrul studiului „Formule de succes pentru centrele comerciale din România” generează aproximativ 38% din cifra de afaceri totală. Acestea deţin, cumulat, doar 21% din suprafaţa închiriabilă totală. Cele mai multe centre comerciale moderne sunt situate în Bucureşti şi alte mari oraşe, care au o rată ridicată de penetrare a retailului modern şi venituri peste medie. În mod firesc, mallurile mari şi foarte mari sunt amplasate în principal în Bucureşti, în vreme ce proiectele de mici dimensiuni sunt caracteristice altor oraşe ale ţării.
